Sari la conținut

Maşina de criptat Enigma, vândută la licitație cu 45.000 de euro

O maşinărie de criptare a mesajelor, folosită de armata germană în Cel de-al Doilea Război Mondial, s-a vândut marți cu 45.000 de euro la o licitaţie organizată de galeriile Artmark din Capitală. Prețul de pornire a fost 9.000 de euro, însă ofertele au crescut rapid, în doar câteva secunde.

Noul proprietar a licitat online, iar la final, vânzarea mașinii de criptare, care poartă numele Enigma, a fost aplaudată de public. Cu o istorie încărcată, aceasta face parte din puținele astfel de piese care nu au fost distruse după cel de-al Doilea Război Mondial.

Enigma a fost principala armă de luptă a armatei germane în timpul celui de-al doilea Război Mondial, în sensul că a asigurat criptarea tuturor comunicațiilor între forțele aliate Germaniei și a dat mari bătăi de cap inamicilor în timpul războiului. Enigma noastră vine de undeva din România, din perioada în care românii au fost aliații germanilor până când s-au întors armele împotriva Rusiei. Când s-a făcut schimbarea au rămas câteva mașinării pe teritoriul românesc,” spune Cristian Gavrilă, expert evaluator Artmark.

Maşina de criptat care a fost cumpărată cu 100 de euro de la un târg de vechituri s-a vândut la licitație cu 45.000 de euro.

"Colecţionarul a cumpărat-o de la un târg de vechituri. El este un profesor de criptografie şi... ştia foarte bine ce cumpără", a declarat pentru Reuters Cristina Gavrilă, de la Artmark, citată de News.ro. 

România a fost aliat al Germaniei naziste până în 1944, când a trecut de partea aliaţilor. Istoricii spun că România ar putea ascunde alte astfel de maşinării de criptat încă nedescoperite, potrivit Reuters. 

Luna trecută, licitaţia Christie's New York Books a stabilit un record mondial după ce a vândut online, pentru 547.500 de dolari, o maşină de criptat Enigma din 1944. 

Primii autori ai rotorului maşinăriei au fost doi ofiţer olandezi, Theo A. van Hengel (1875-1939) şi R.P.C. Spengler (1875-1955), în 1915. În perioada 1917-1919, americanul Eduard H. Hebern, germanul Arthur Scherbius, olandezul Hugo Alexander Koch şi suedezul Arvid Gerhard Damm au dezvoltat independent rotorul criptografic, care a reprezentat elementul principal în dezvoltarea proiectelor Enigma, şi a celorlalte maşinării de cifrat de după aceasta, potrivit informaţiilor casei de licitaţie Artmark. 

Varianta finală a maşinii a fost finalizată în 1932, cunoscută sub denumirea "Enigma I", fiind destinată Armatei Germane.

De altfel, toate drepturile de autor asupra acestei maşini şi a celor comerciale au trecut sub autoritatea Armatei Germane, comercializarea acestora fiind aprobată doar de aceasta. La mijlocul anului 1930, Germania a început pregătirile pentru război, sens în care a dispus măsurile necesare pentru realizarea unui număr mare de maşini "Enigma I", destinate Wehrmacht-ului şi Luftwaffe-ului. 

Şi o puşcă de vânătoare funcţională Holland & Holland, fabricată în 1933 la comanda şefului Legaţiei Regale a României la Tirana, pentru Regele Carol II, decorată cu aur, confiscată şi modificată apoi pentru Nicolae Ceauşescu s-a vândut cu suma de 32.500 de euro. 

În aceeaşi licitaţie, sabia Katana, realizată de maestrul Morikiyo, perioada Muromachi, semnată şi datată, 1558, însoţită de certificat NBTHK, a fost licitată până la 9.000 de euro. 

Totalul vânzărilor din Licitaţia de Arme şi Milităria a fost de 133.410  de euro. 

În Licitaţia de Artă Postbelică şi Contemporană, care a avut loc tot marţi la Artmark, vedeta sesiunii a fost tabloul lui Ion Ţuculescu, "Toteme căzute", care s-a vândut pentru 60.000 de euro. 

Vânzările totale la această licitaţie au fost de 216.905 de euro.