Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ | 2014. Anul negocierilor pentru "Cuminţenia Pământului"

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat. A fost cumpărată de arhitectul Gheorghe Romaşcu chiar de la Constantin Brâncuşi în 1910, apoi confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă. A fost retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat familiei colecţionarului. Moştenitorii arhitectului au prezentat în instanţă şi o scrisoare a sculptorului în care Brâncuşi spunea că se bucură că lucrarea lui, "Cuminţenia Pământului", a ajuns la "bunul său prieten" Gheorghe Romaşcu, bunicul actualului proprietar. În loc să facă o ofertă pentru cumpărarea capodoperei, statul se încăpăţânează să creadă că opera îi aparţine.

Actualii proprietari, avocaţii lor şi chiar străneapoata lui Constantin Brâncuşi sunt revoltaţi.

La aproape patru luni după ce statul a fost invitat să îşi exercite dreptul de a formula primul o ofertă pentru „Cuminţenia Pământului”, proprietarii încă aşteaptă un răspuns. Anunţă însă că mai mulţi colecţionari din străinătate sunt dispuşi să o cumpere.

Ministerul Culturii a încercat să tragă de timp. A cerut o expertiză care să garanteze că sculptura scoasă la vânzare este originală. Cu toate că lucrarea a mai fost analizată şi în 2008, în timpul procesului de retrocedare.

Firesc, experţii Ministerului Culturii au confirmat încă o dată că lucrarea este autentică. Statul însă nu a reacţionat. Până când i se va decide soarta, „Cuminţenia Pământului” poate fi admirată la Muzeul Cotroceni, unde proprietarii au lăsat-o în custodie. Criticii de artă şi istoricii avertizează că ar fi o greşeală din partea Guvernului să renunţe la sculptură.