Sari la conținut

Tenorul Octavian Naghiu a murit sâmbătă seară, la vârsta de 81 de ani

FOTO http://www.operanb.ro/

Vocea sa a fascinat şi încântat deopotrivă, răsunând pe mari scene lirice, precum cea de la Metropolitan Opera şi cele ale operelor din Zurich, Viena, Paris, Ierusalim, Bucureşti. Otello, Ducele, Rodolfo, Cavaradossi, Edgardo, Riccardo şi Radames au fost doar câteva dintre rolurile interpretate de Octavian Naghiu, care i-au adus atât aprecierea publicului, cât şi a criticilor de specialitate, informează un comunicat remis de Opera Națională. 

Născut pe 15 martie 1933, în satul Rucăr, Octavian Naghiu s-a făcut remarcat încă de mic prin talentul său muzical, începând să cânte mai întâi la biserica unde tatăl lui slujea ca preot. După absolvirea liceului, s-a înscris la Conservatorul din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe tenorul Ion Pisso, această întâlnire marcându-i cariera. Imediat după încheierea studiilor a început colaborarea cu Teatrul de Operetă, unde a ocupat postul de prim-contrabasist.

Debutul său pe scena teatrului, alături de tenorul Ion Dacian, s-a bucurat de un mare succes şi, după mai multe apariţii impresionante în diverse operete, Octavian Naghiu a fost invitat să participe la un concurs al Operei din Bucureşti, pe care l-a câştigat, ajungând astfel coleg de scenă cu mari interpreţi, precum Petre Ştefănescu Goangă, Mihail Arnăutu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Octav Enigărescu etc.

La Opera din Bucureşti el a interpretat cu mare succes roluri din opere binecunoscute, compuse de Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini şi Gaetano Donizetti.

În anul 1965 a fost arestat de regimul comunist. Doi ani mai târziu a plecat din ţară pentru a cânta pe scenele din Germania, dar şi la Opera din Zurich, Elveţia.

La doar 33 de ani şi-a făcut debutul pe scena Metropolitan Opera, în spectacolul "Tosca", de G. Puccini. Au urmat numeroase apariţii la Metropolitan Opera, dar şi multe invitaţii pentru a interpreta roluri memorabile la operele din Zurich, Paris, Ierusalim, Wiesbaden, Duseldorf, Hanovra, Bremen, Koln, Leipzig, Mainz şi Duisburg.

După anul 1990 a fost invitat să fie colaborator permanent al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a cântat la Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi a predat lecţii de canto studenţilor de la Academia de Arte din Iaşi. A fost decorat cu medalia jubiliară "Mănăstirea Neamţ 1497-1997- aniversare Mondială UNESCO", a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa de Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi, iar, anul trecut, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.