Sari la conținut

Trump vs. Clinton: a doua dezbatere explicată

Din a doua dezbatere televizată dintre Hillary Clinton și Donald Trump, găzduită de Universitatea Washington de la Saint Louis, au lipsit chestiunile serioase.

Candidates Hillary Clinton And Donald Trump Hold Second Presidential Debate At Washington University

ST LOUIS, Missouri, 09 octombrie 2016. Foto: Scott Olson/Getty Images

Fără subiecte de interes pentru publicul din afara Americii

La un moment dat, am putut observa o idee clară apropo de linia pe care Statele Unite ale Americii ar trebui să o adopte pe dosarul sirian. Domnul Trump s-a declarat în favoarea susținerii regimului de la Damasc: « Nu îl iubesc deloc pe Assad, dar acesta se bate contra Statului Islamic ». Doamna Clinton s-a declarat contra unei asemenea politici, fiind de părere că este nevoie de o anchetă clară pe tema « crimelor de război comise de către regimul sirian și de ruși ».

A fost singura idee clară pe un dosar de politică externă — iar politica externă este cea care interesează mai mult observatorii din exterior, pe cei care nu fac parte din grupul alegătorului american de rând.

Puține argumente și multe atacuri la persoană

Abordarea serioasă a problemelor esențiale pentru alegătorii americani a lipsit la rândul ei. Cei doi nu au reușit să creioneze nici măcar viziunea pe care o au cu privire la America de mâine.

Am asistat la o confruntare violentă, o adevărată cascadă de atacuri la persoană și de date aproximative pe tema imigrației ilegale, a cheltuielilor bugetare determinate de politica Obamacare (asigurările de sănătate pentru toți), a creșterii economice americane.

De la început, doamna Clinton a căutat să puncteze pe tema înregistrării video în care Donald Trump se exprima trivial la adresa femeilor. « Cine este adevăratul Donald Trump, cel din înregistrare sau cel care afirmă acum că respectă femeile ? ». Deloc impresionat, candidatul republican a preferat să răspundă printr-un atac la adresa fostului președinte William (Bill) Clinton : « S-a comportat mult mai rău decât mine. Nimeni în istoria politică americană nu a abuzat atât de mult de femei ».

Cert este că niciunul dintre candidați nu își permitea o contraperformanță în seara de 9 octombrie, dar cu atât mai puțin domnul Trump.

În ultimele zile am asistat la o adevărată dezangajare a unei părți importante din Partidul Republican care încearcă să limiteze înfrângerea care se anunță în alegerile pentru Congres, ce vor avea loc în același timp cu cele prezidențiale: guvernatorul republican al statului Utah (cel mai conservator stat), dar și influentul senator John McCain au declarat explicit că nu îl vor vota pe Donald Trump.

Atacat din toate părțile, domnul Trump a căutat să fie cat mai agresiv, pe placul nucleului-dur al electoratului său și al celor care nu o simpatizează pe doamna Clinton.

Candidates Hillary Clinton And Donald Trump Hold Second Presidential Debate At Washington University

Foto: Chip Somodevilla/Getty Images

Fără îndoială că pentru acest electorat și pentru electoratul anti-establishment agresivitatea domnului Trump nu reprezintă deloc un obstacol în a-i acorda votul.

Votul pro-Trump este în primul rând un vot de protest la adresa establishmentului reprezentat cum nu se poate mai bine de doamna Hillary Clinton.

Dar și aceasta, avantajată de ultima dezbatere prezidențială și de problemele din tabăra republicană, avea nevoie să convingă foștii susținători ai lui Bernie Sanders, cât și electoratul indecis (rămas majoritar în toate sondajele).

În ciuda avantajului afișat de ultimele sondaje, victoria candidatei democrate nu este sigură.

Principalele probleme ale acestor alegeri sunt absenteismul și votul în alb. În jur de 60 % dintre alegătorii de peste Ocean consideră că nici dl. Trump, nici dna. Clinton nu trebuie să ajungă la Casa Albă.

Rămâne de văzut dacă ultima dezbatere de dinaintea votului din 8 noiembrie va reuși să mai schimbe deciziile americanilor. Aceasta va avea loc în 19 octombrie, la Universitatea Nevada din Las Vegas.

Despre autor:  Ștefan Popescu este profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane al Universității Paris 1 – Sorbona, are două masterate la Paris (la Scoala Normala Superioară, Universitatea Paris 1 – Sorbona) și o specializare postuniversitară la Școala Națională de Administrație din Paris. A lucrat la Înaltul Consiliu al Francofoniei, a fost jurnalist la Radio France Internationale, consilier special pentru Francofonie al Ministrului Afacerilor Externe și director general al Direcției generale a cooperarii externe, din cadrul Institutului Cultural Roman.

Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)