Sari la conținut

Experimentul "Flota". Înainte de 1989, România avea 288 de nave comerciale, acum mai are... zero

Petre Urum, fost navigator: "Am avut două scufundări Dâmbovița care s-a scufundat în golful Biscaya, iar nava Olănești a fost scufundată de trupele irakiene și iraniene".

Dar bătrânul lup de mare nu a simţit o singură dată fiorul rece al fricii. Naviga pe vaporul Olaneşti când el şi camarazii lui au fost prinşi într-un schimb de focuri pe fluviul Shatt Al Arab care desparte Iranul de Iraq. Nu s-a dat bătut. A învins moartea şi a continuat să navigheze până în 1995.

Era o mândrie să fii marinar înainte de 1989. Cu o flotă puternică şi cu navigatori care arborau cu demnitate pavilionul tricolor, ţara noastră avea sute de vapoare pe toate mările şi oceanele globului.

Flota noastră a dispărut între timp, iar o parte din marinari navighează pentru câteva sute de dolari în condiţii mizere. Multora le-au rămas doar câteva imagini video şi fotografii.

Cele mai multe despre catastrofe, neîmpliniri, dureri, dar unele care duc cu gândul la puţinele clipe bune. Cu atât se mai hrănesc astăzi vaporenii: "Aici erați copil. Da, acolo eram elev la școala medie tehnică de marină Constanța.", a spus Urum.

După Revoluţie, Andrian Mihei a fost primul armator care a încercat să se bată cu companiile mari. El pune decăderea flotei comerciale pe seama managementului deficitar şi pe faptul că statul nu s-a mai implicat efectiv.

Andrian Mihei, armator: "Visul meu a fost în primul rând să... opereze o navă. Cu părere de rău pot să spun că România nu a avut nu are și nu o să aibă o strategie clară în transporturile navale."

Acum, într-o zi de lucru în portul Constanța, totul pare încremenit. Mai nimic nu aminteşte de ceea ce a fost până nu demult Portul Constanţa, al treilea ca mărime în Europa.

Pavilionul românesc este ocolit pentru că deduce taxe mari comparativ cu paradisele fiscale de tipul Malta sau Panama

Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor: "Este un pavilion românesc... pavilion flexibil care să le dea anumite facilități."

Acest tânăr marinar a avut de mic o pasiune pentru apă şi l-a urmărit tot timpul gândul de a ajunge în locul în care poate să vadă nemărginitul. Chiar dacă face parte dintr-o industrie, nu regretă drumul ales.

Bogdan Mânzatu, comandant de navă: „Money makes the world go round?, nu, banii dictează tot. Nu mi-aș îndruma copilul în același domeniu."

Prezentul arată că marina comercială românească, din punct de vedere al forţei de muncă, se află şi ea în declin. Chiar dacă marinarii români reprezintă 2% din totalul mondial, din 33.500 de navigatori cu brevet, doar 11.250 de români sunt activi pe mările şi oceanele lumii.

reporter: Paul Greavu
operator: Cătălin Vârban

editor web: Anca Medrea