Invazie de alge pe litoral. 2.400 de tone de plante marine au adunat muncitorii ABADL în 11 zile

Data publicării:
alge la mal

Un cordon de alge, pe alocuri gros de un metru, străjuiește plaja din Costinești. Ca să ajungă la porțiunea de apă curată, turiștii trebuie să treacă printr-o mare de plante acvatice, de până la 5 metri lățime.

Dacă algele afectează confortul turiștilor și buzunarele administratorilor de plajă au de suferit.

Horia Constantinescu, administratorul unei plaje din Costinești: Fără discuție se simt fiecare din aceste evenimente. Se simt în încasări în primul rând în satisfacția celor care vin pe plajă. Sunt zone care nu sunt ocupate din cauza mirosului. Dar este o poveste pe care ne-o asumăm.

Specialiștii spun că fenomenul are loc an de an şi nu poate fi stăvilit complet.

Tania Zaharia, director științific al Institutului Naţional de Cercetare și Dezvoltare Marină: Ele au trăit în bune condiții până în momentul în care a venit furtuna peste ele, am avut furtună foarte mare zilele trecute și din cauza aceasta au fost practic rupte de pe substratul pe care au stat fixate și au fost transportate de către curenții marini către mal.

Numai în Costineşti, în fiecare seară, muncitorii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral adună 10 camioane pline cu alge. A doua zi, însă, alte plante marine sunt aduse de curenţi, pe ţărm.

Marieta Iorga, purtător de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral: Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral a strâns, de la 1 august și până în prezent, 2.400 de tone de alge. Numai în ultimele două zile a strâns 1.000 de tone de alge.

Reprezentanţii Administraţiei Bazinale susţin că şi operatorii de plaje ar trebui să cureţe zonele invadate de ierburi marine, măcar în timpul zilei, când utilajele nu pot inerveni pe nisip, printre turişti.

Dacă ar fi montate baraje împotriva algelor, acestea nu ar mai înainta spre mal în cantităţi uriaşe. O soluţie a fost propusă în 2012 Administraţiei Bazinale de Apă de câţiva biologi marini: instalarea unor plase din material plastic semirigid.

Conform calculelor, acum 3 ani, costul unui astfel de baraj pe o lungime de un kilometru ar fi costat 16.000 de euro. Soluţia nu a fost acceptată de autorităţi, din lipsa fondurilor.

reporter: Annabelle Borș
operator: Florin Boboc

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri