Sari la conținut
News Alert

Momentul 30 decembrie 1947. Regele Mihai, de la abdicarea forţată, la discursul istoric din 2011

La scurt timp după Revoluţia din 1989, după un exil de 42 de ani, regele a încercat să se întoarcă în ţara sa. Însă nu a fost primit cu braţele deschise. Regimul Iliescu i-a interzis în mai multe rânduri intrarea în România, iar cetăţenia i-a fost recunoscută abia în 1997. Au trecut mai mult de două decenii de la prăbuşirea comunismului până când Regele Mihai a ţinut un discurs în Parlament.

De la abdicarea forţată din 1947 şi până în anul 1992, Regele Mihai nu a avut voie să pună piciorul pe teritoriul României.

În 1990, când a încercat să vină în ţară pentru prima dată, clasa politică nou-instalată la Bucureşti l-a perceput ca pe o ameninţare uriaşă. Pur şi simplu, venirea Regelui strica planurile de viitor ale multor politicieni.

„Cred că dădea fiori, fiori şi organelor de ordine, şi lui Ion Iliescu, şi aparatului republican ca să zic aşa”, spune publicistul Emil Hurezeanu.

„S-a încercat introducerea unor agenţi ai securităţii din exilul românesc, chiar în interiorul familiei regale”, afirmă Emil Constantinescu, fost preşedinte al României.

În 1990, Regele ajunge in tara. În drum spre Curtea de Argeş, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşina în care se afla familia regală este oprită de poliţie şi întoarsă din drum.

„Nici nu mai exista dubiu că s-au speriat şi sperietura pe care au tras-o a fost din cauza lipsei de legitimitate pe care o avea puterea care a fost atunci: o putere neocomunistă”, declară Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

Abia în anul 1992, de Paşte, autorităţile i-au permis Regelui Mihai să ajungă la Mănăstirea Putna şi la Bucureşti, fără să intuiască primirea spectaculoasă pe care i-a făcut-o poporul român.

„Încordarea maximă a fost în momentul când avionul trecând de Austria şi Ungaria se apropia de spaţiul aerian românesc. Omul de la turnul de control a înghiţit în sec şi a spus: Transmitem Bine aţi venit Majestăţilor Sale”, evocă acel moment Emil Hurezeanu.

Pentru că nu a primit aprobare de la autorităţi să vorbească de la Palatul Regal, Regele Mihai I s-a adresat bucureştenilor de la balconul camerei de hotel. Regele a ţinut atunci un discurs în faţa a sute de mii de oameni.

Primirea impresionantă de la Bucureşti a scindat şi mai mult societatea românească, mai ales după ce Radu Câmpeanu, preşedinte al PNL i-a propus Regelui Mihai să candideze la alegerile prezidenţiale din partea liberalilor. Regele a refuzat categoric. Însă situaţia a fost un motiv ca autorităţile să blocheze din nou intrarea regelui în ţară în anul 1994.

După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR, partid aflat la putere, au propus în Parlament declararea regelui persoana non grata şi ridicarea imunităţii parlamentarilor care l-au întâmpinat, printre care şi Dinu Patriciu.

În 1995 regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormantarea liderului ţărănist Corneliu Coposu.

Abia în 1997, după schimbarea regimului politic de la Bucureşti, Convenţia Democrată Română îi oferă Regelui un paşaport pe care scrie „cetăţean român”.

În anul 2001, preşedintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii şi îl invită pe Regele Mihai la redeschiderea unei galerii de Artă, la Palatul Regal. I se adresează cu „Sire”.

În anul 2011, odată cu discursul istoric al Regelui în Parlamentul României se consumă şi ultimul episod dintre cele două personalitati politice: Regele Mihai I refuză mâna întinsă de Ion Iliescu.

În prezent, fostul preşedinte spune că rănile trecutului s-au vindecat de mult: „Eu am pledat pentru a normaliza relaţiile cu familia regală, l-am vizitat pe fostul rege la Versoix, fiind la o reuniune la Crans-Montana şi am înlesnit normalizarea relaţiilor cu regele, am avut recepţii la Cotroceni”.