Sari la conținut

ROMÂNIA DIN FARFURIE. Plantele modificate genetic, un test făcut pe sănătatea noastră?

Studiile comandate de companiile care au creat aceste seminţe arată că sunt sigure pentru sănătatea umană şi pentru mediu. De cealaltă parte, însă, cercetatori independenţi sau organizaţii nonguvernamentale au demonstrat efectele dezastruoase pe care aceste produse le au asupra sănătăţii. Polemica nu s-a stins nici pâna acum, iar cei implicaţi acuză interse financiare. Aceasta, în timp ce noi, consumatorii, testăm efectele lor în fiecare zi, chiar pe sănătatea noastră.

In 1983, compania americana Monsanto a dat publicităţii un studiu care avea să revoluţioneze agricultura: prima plantă modificată genetic a fost creată în laborator. David Fischhoff, biolog genetician, a lansat atunci cea mai agresivă polemică mondială legată de siguranţa alimentelor.

Au trecut mai mult de 30 de ani de atunci şi nimeni nu poate spune, cu dovezi ştiinţifice imbatabile, care sunt efectele plantelor transgenice asupra sănătăţii umane şi a mediului. Între timp, producţia mondială de organisme modificate genetic a ajuns la 156 de milioane de hectare cultivate în SUA, Canada, America de Sud şi India.

O parte din copleşitoarea producţie mondială ajunge în fiecare zi şi în farfuriile românilor. Totuşi, potrivit Laurei Belc, biolog la Institutul de Bioresurse Alimentare, „atunci când sunt procesate deja, noi nu mai putem să vorbim prea mult de modificare genetică”.

Conform Autoritatii Europene pentru Siguranţa Alimentelor, termenul de organism modificat genetic defineşte un organism al cărui material genetic a fost modificat într-un mod care nu se întâmplă natural prin fertilizare şi/sau recombinare naturală.

Citeşte şi ROMÂNIA DIN FARFURIE. Ferma bio, o afacere profitabilă şi sănătoasă

În întreaga lume, plantele modificate genetic, adică porumbul, soia, bumbacul, rapiţa şi sfecla de zahăr, au fost create din raţiuni de creştere a producţiei.

Planta poate să se apere mai bine. Cum suntem noi, oamenii. Individual suntem diferiţi. Cineva poate să mănânce un lapte care a avut o cantitate mai mare de microorganisme şi un om se îmbolnăveşte, altul nu se îmbolnăveşte, pentru că are o rezistenţă mai mare. Aşa şi la plante. Noi trebuie să le programăm genetic, ca ele să nu se îmbolnăvească”, explică Laura Belc, biolog la Institutul de Bioresurse Alimentare

Experimentele cu plante modificate genetic au început în România încă din anul 1995. Dintre toate OMG-urile, soia era cea mai căutată pe piaţa românească, datorită conţinutului ridicat de proteină vegetală, esenţială în alimentaţia animală. Aşa se face că în anul 2006 soia modificată genetic se cultiva pe mai mult de 135.000 de hectare agricole. Practic, România era cel mai mare cultivator de soia din Europa.

Un an mai târziu, ţara noastră a interzis plantarea oricărui produs modificat genetic. România a devenit membră a Uniunii Europene, iar legislaţia comunitară limita drastic regimul cultivării şi comercializării organismelor transgenice. În schimb, permite şi astăzi importul anual a cel puţin 60 de milioane de tone de soia modificată genetic.

Ţara noastră nu face excepţie şi importă, în fiecare an, sute de tone de soia modificată genetic. Practic, printr-o manevră comercială simplă, producătorii români de soia convenţională au fost scoşi de pe piaţă: un preţ cu care nu poţi concura.

"Estimăm un consum de soia modificată genetic, anual, undeva în jurul valorii de dou milioane şi un pic de tone. Soia modificată genetic este unul dintre cele mai căutate produse atunci când vorbim de furajarea animalelor. Tocmai pentru faptul că are proteină, are randament. Fiecare fermier foloseşte în reţeta proprie soia modificată genetic. Soia ajunge în jurul valorii de 560 de dolari, în timp ce soia nemodificată genetic poate să ajungă undeva la 900 şi ceva de dolari”, spune Dragoş Tănase, comerciant de soia modificată genetic.

Citeşte şi ROMÂNIA DIN FARFURIE. Produsele bio, între modă și sănătate

Valer Szasz lucrează în domeniul creşterii porcilor încă de pe vremea CAP-urilor. Acum conduce o fermă care asigură o producţie anuală de peste 10.000 de tone de carne. Îşi hrăneşte animalele cu porumb, iar furajele de soia modificată genetic sunt "răsfăţul" zilnic pe care îl acordă porcilor, tocmai datorită conţinutului ridicat de nutrienţi.

Toată Europa consumă soia modificată genetic la hrana acestor animale. Şi nu de acum, şi nu de ieri, ci de mult timp, pentru că e mai ieftină, se gaseşte în cantităţi suficiente şi este necesară. Nu putem să ne permitem să cumpărăm o aşa substanţă, soia nemodificată genetic pentru că sunt mult mai mari costurile şi se găseşte mai greu. Noi cumpărăm de la comercianţii care vând en gros, cumpărăm cu tonele. Deci, tone de sroturi. Cam 20 de tone pe lună la acest efectiv de animale pe care îl creştem noi", explică Valer Szasz.

Comisia Europeană a mas neclintită în privinţa OMG-urilor. Singura plantă modificată genetic care poate fi cultivată în UE este porumbul. Nici studiile prezentate de producătorii de seminţe care garantează siguranţa şi eficienţa metodei, nici cercetările independente, care susţin efectele devastatoare asupra sănătăţii, nu i-au convins pe ministrii europeni.

Pe de altă parte, procesatorii de carne susţin ca nu există nicio dovadă clară că organismele modificate genetic sunt nocive. „Nu am văzut niciun studiu de lungă durată care să dovedească ce se întampla atunci când consumi produse modificate genetic. Excesul de cereale duce la probleme. Există studii de data asta. Mâncăm cereale. Cât? Problema în final e cât? Există cineva care mănâncă numai produse modificate genetic? Şi care sunt produsele alea?”, este de părere Sorin Minea, procesator de carne.

În ţara noastră, există două autorităţi care garantează siguranţa produselor: Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Protecţia Consumatorului. Ele verifică dacă producătorii au etichetat corect produsele: conţin sau nu conţin plantă modificată genetic.

Legea stabileşte un singur lucru: în clipa în care foloseşti produse modificate genetic, le etichetezi. Atâta vreme cât în România, pe probe nefăcute de mine, pe eticheta treci sau nu treci anumite lucruri, de ce aş crede acest lucru legat de produsele modificate genetic?”, punctează Sorin Minea, procesator de carne.

Dincolo de aceste întrebări, autorităţile statului dau asigurări: „să aveţi încredere în intituţiile statului, că îşi fac treaba şi nu o să găsiţi pe piaţă produse care nu sunt conforme", spune Marius Alexandru Dunca, preşedinte al ANPC.

30 de ani de cercetări nu au făcut lumină în problema spinoasă a organismelor modificate genetic: nimeni nu ştie dacă ele afectează sau nu sănătatea umană ori mediul. În tot acest timp, producţia mondială a alimentelor modificate genetic rămâne o afacere care generează profituri de miliarde de dolari anual, iar noi le consumăm în fiecare zi, în conserve şi în tot ce cumpărăm din măcelarie.

În săptămâna care tocmai se încheie, la Digi24 v-am arătat România din Farfurie. Am vorbit cu specialişti şi am văzut cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. Campania Digi24 se încheie în această după-amiază, la ora 17:00, cu o ediţie specială, moderată de Tudor Muşat, în direct de la Rural Fest.