Sari la conținut

România XXL. Industria mâncării gata făcute crește anual cu 10%

Marile lanţuri de magazine s-au pliat repede pe căutările consumatorilor. Pregătesc orice, de la ciorbe, mici, friptură şi cartofi prăjiţi până la deserturi. Business-ul merge bine - vânzările fiecărui punct ajung la 500.000 de lei pe an.

Cristian Constantinide, reprezentantul unui lanţ de magazine: Sunt clienții magazinului, vin și clienți special pentru a cumpăra. Avem și persoane juridice care vin și cumpără câteva kilograme de produse pe care le servesc angajaților în pauza de masă.

La ele se adaugă și mâncarea semipreparată. Pizza, şniţele congelate, musaca, chiftele, plăcinte dulci sau sărate, pâine şi chifle.

Un concept apărut în anii 50 în Statele Unite, în perioada de după război, când invenţiile din domeniul militar şi-au găsit rostul în viaţa civilă. Mâncarea trebuie doar încălzită, prăjită în ulei ori pregătită la microunde timp de câteva minute. E drept, unele costă de două ori mai mult decât cele gătite în casă, dar rezistă în frigider câteva zile.

Sorin Minea, patronul unei fabrici de procesare: Oamenii se duc la serviciu, nu mai au timp să își gătească acasă, m-am gândit la o ofertă de salate de icre, tot ce se face ușor, apoi la câteva feluri pe care aș vrea să le mănânc și eu, să fie proaspată și doar să trebuiască să o încălzești, eu urăsc conservanții, aș vrea să fie mâncare fără termen de valabilitate de săptămâni, luni, ani. În magazine se cer produse cu termen lung de valabilitate, ca el să le poată depozită și să le vândă.

Cum se fabrică, totuşi? Procesul de producţie seamnănă cu cel de acasă. Făina, mălaiul, zaharul, fasolea, sarea - toate ingredientele - sunt ţinute într-o cămară mare cât un supermarket. Temperatura încăperii este controlată în permanenţă şi menţinută la maximum 10 grade.

Bucătăria e şi ea uriaşă. Nu două, ci zeci de mâini curăţă, toacă, amestecă. E ca acasă la fiecare dintre noi. Multiplicat la nivel industrial.

Cristina Năstase, director calitate alimentară: Aici sunt 40 de kilograme de fasole şi fierbem cam în trei ore, la o temperatură destul de joasă. Fierbem cam 80-100 de kilograme pe zi.

La finalul zilei, peste o tonă de mâncare gătită pleacă spre zeci de magazine din Bucureşti. Mâncare de jumătate de milion de euro în fiecare an.

Mâncarea în grabă sau fast food e plăcerea post revoluționară a românului. La fiecare colţ de bloc găsim o șaormerie unde carnea, cartofii şi legumele sunt asezonate din plin cu sosuri.

Doar în Bucureşti se vând zilnic aproximativ 25.000 de sandvişuri de acest fel. Preţul mediu este de 14 lei. Vânzările anuale sunt de 126 de milioane de lei.

Graba consumatorului și gustul șaormei vin cu un preţ.

Catrinel Macovei, nutriţionist: Toate acestea, pe termen lung, au un efect cumulativ asupra organismului, se distrug prin prepararea termică excesivă, se distrug anumite vitamine, enzime, consumatorii au efecte pe termen lung. Dressingul are mai multe calorii decât toată masa. Principalul efect este obezitate în creștere și la adulți și la copii, cu risc cardiovascular, risc de Alzheimer, glutamatul ajunge la nivel cerebral și dă dependență, fiind potențiator de gust, dă dependență de unele alimente care sunt grase.

Corporatiștii sunt cei mai căutați și cei mai buni clienți. Cu venituri peste medie, vor să mănânce la prânz în restaurantele lângă locul de muncă. Sunt mai pretenţioşi, aşa că meniul include şi alimente pregătite fără ulei ori salate cu denumiri pompoase.

Mihai, avocat: Meniul e variat, de la super, fripturi, salate, chiar și pentru un anumit tip de regim poți găsi.

Florin Bălu, patronul unui restaurant: Folosim ce ne oferă piața în acest moment, sunt căpșunile, iată, salate cu căpșuni, avem lobodă și astăzi avem ciorbă de lobodă. La prânz, oamenii când mănâncă, sunt atenți la bani, mult mai atenți, pentru că e prânz și rezolvă o nevoie, seara e distracție, cheltuiesc mai relaxat banii.

Pentru cei mai grăbiţi există varianta unui sandviș fără sosuri cu multe grăsimi sau E-uri.

Ioana Bălu, reprezentantul unui restaurant: Urmează să pregătim o gustare sănătoasă, cu o pâine naan făcută proaspătă, piept de pui la grătar, rumenit în tumeric şi alte condimente, tzatziki, castravete proaspăt şi salată verde. Sandvișul este gata în mai puţin de 5 minute.

Studiile arată că mai mult de jumătate dintre românii care mănâncă la restaurant comandă un singur fel de mâncare. Valoarea meniului este de sub 5 euro, cea mai mică din toată Europa. Cele mai mari vânzări făcute de un restaurant în România sunt ale unei companii de mobilă. Magazinul vinde mâncare de 7 milioane de euro anual.

Numai în Bucureşti sunt peste 3.400 de restaurante şi cafenele, cu afaceri anuale de aproape 2,5 miliarde de lei. Acestea reprezintă o treime din cele totalul pieţei de profil din România.