Sari la conținut

Cel mai mare parc acvatic din România rămâne în șantier. Constructorul a intrat în insolvență 

Planul de modernizare a taberei comuniste de la Năvodari s-a înecat la mal, odată cu speranţa de a readuce staţiunea la viaţă. Acolo trebuia să se facă un Aqua Park uriaş, de 17.000 de metri pătraţi, cu o clădire construită pe patru nivele, cu piscine şi afară şi-n interior, cu insule, terenuri de tenis, cu palmieri şi-un aer exotic.

Aşa ar fi trebuit să arate, pe 30 iunie, cel mai mare Aqua Park al României. Doar că firma de construcţii tocmai a intrat în insolvenţă. De trei săptămâni, pe şantier n-a mai călcat picior de muncitor, iar primăria nu ştie cum o să facă cu banii.

Factura proiectului e de 6,5 milioane de euro. Jumătate din sumă vine de la primăria Năvodari, jumătate e dată de Uniunea Europeană prin Programul de dezvoltare regională. Însă cum în regiune nu s-a dezvoltat nimic, autorităţile riscă să fie nevoite să dea înapoi fondurile europene.

Am făcut memorii şi către minister. Am solicitat acest lucru, să se prelungească acest termen de 30.06 măcar pentru o parte din proiecte. Dacă nu, în momentul în care se deschid ghidurile pentru noile axe de finanţare încercăm să identificăm o altă axă prin care să prindem la finanţare restul de executat”, spune Adrian Constantin, manager de proiect.

Proiectul mamut e amânat de când există. Primele planuri au apărut acum trei ani. Primăria a dat avizul de construcţie abia anul trecut, iar în primăvară abia se săpa primul şanţ.

Din primăvara trecută şi până în primăvara aceasta nu numai că s-a ratat termenul de finalizare, dar s-au făcut doar 20% din lucrări. Ceea ce face greu de imaginat modul în care Aqua Park-ul ar putea fi gata în aceasta vară, aşa cum trebuia.

Cred că nici la anul nu o să termine. Au lucrat foarte încet”, spune Liviu Bejan proprietar de pensiune.

Proprietarii de pensiuni s-au bucurat că parcul e gândit să primească turişti în orice anotimp, dar s-au bucurat degeaba. Cel puţin în viitorul apropiat staţiunea rămâne în umbra trecutului comunist, ceea ce nu o recomandă deloc. Dacă pe atunci tabăra de acolo primea 14.000 de copii pe an, acum abia de vin câteva sute. Şi, între timp, oraşul a ajuns să fie legat mai mult de industrie decât de turism.