Sari la conținut

Creșteri salariale și sporuri promovate de Parlament, contestate de Guvern la CCR

În privinţa acestei legi, Guvernul are obiecţii asupra unui amendament ce a fost introdus în actul normativ şi adoptat în Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, prin care se propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016, potrivit News.ro.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că, potrivit prevederilor art.3 din O.U.G nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, începând cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului încadrat pe funcţii publice şi contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Aşadar, acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferenţele de salarizare pentru muncă eglă în unităţi similare, arată Guvernul.

Totodată, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017.

Guvernul a mai sesizat Curtea Constituţională cu privire la dispoziţiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie.

Executivul are obiecţii asupra unor articole ce au fost introduse în actul normativ şi adoptate în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Astfel, art.191 prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că situaţia care se doreşte a fi reglementată are, în prezent, ca formă de reglementare, OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, act normativ aflat în vigoare.

Apare, aşadar, problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective a acesteia, de către angajator, consideră Executivul.

Totodată, art. 371 prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal.

O altă lege pentru care Guvernul a sesizat Curtea Constituţională vizează modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie.

În cazul acestei legi, Guvernul are obiecţii asupra modificărilor aduse actelor normative, modificări adoptate în Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, şi anume: Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie să poată acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară; autorităţile administraţiei publice locale să poată acorda personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară.

Executivul arată că, începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.

Potrivit prevederilor art. 1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017.

Guvernul a sesizat CCR şi cu privire la dispoziţiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie.

Executivul a cerut CCR exercitarea controlului de constituţionalitate a amendamentelor aduse Legii, modificări adoptate în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Astfel, unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Guvernul menţionează că, începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea- cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Nici Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare şi nici legea anuală de salarizare nu reglementează posibilitatea acordării sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, aşadar, un drept salarial nou.

Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, faţă de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituţiei pentru anul 2016.

Introducerea unei astfel de reglementări are şi o componentă discriminatorie faţă de personalul celorlalte instituţii şi autorităţi publice şi poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum şi acţiuni în instanţă din partea funcţionarilor publici, pentru acordarea acestui spor.

În acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condiţiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Mai mult decât atât, potrivit art.138 alin (5) din Constituţia României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. În acelaşi sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispune ca “în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară”. Fişa trebuie să conţină impactul asupra bugetului general consolidat, ţinând cont de: schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii patru ani; estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor; măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenţa deficitul bugetar.

Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht, mai arată Guvernul.