Sari la conținut

Nimeni nu îşi asumă reabilitările făcute la şcoala al cărei tavan s-a prăbuşit

Tavanul care s-a prăbuşit ieri la Şcoala nr. 141 din Capitală pare să fi deschis o veritabilă Cutie a Pandorei. Nimeni nu ştie exact ce reabilitări s-au făcut la şcoala respectivă şi fiecare are o altă versiune privind lucrările efectuate în ultimii 15 ani. Şi mai grav: specialiştii atrag atenţia că astfel de incidente se pot repeta şi la alte şcoli.

Încă din 2003, şcoala 141 se afla pe lista unităţilor care aveau nevoie de reparaţii. O listă ce cuprindea 113 şcoli, incluse de Primăria Capitalei într-un proiect finanţat cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii. Potrivit caietului de sarcini, la şcoala din Rahova erau prevăzute reabilitări la cele două corpuri de clădiri şi construcţia unei săli de sport.

Primăria Capitalei neagă însă s-ar fi făcut lucrări de reabilitare la şcoala respectivă: „Subliniem că PMB nu a desfăşurat niciun fel de lucrare de reabilitare a corpului de clădire în care funcţionează unitatea de învăţământ în cauză.”

Autorităţile sectorului 5 spun că ultimele reabilitări la şcoala respectivă au fost în 2004. Nu ştiu însă ce lucrări au fost efectuate.

Damian Florea, primarul sectorului 5: „Programul din 2008 este cu Banca de Investiţii până în 2010 când s-a dat sala şi se referă strict la sala de sport. Astea sunt informaţii pe care le avem în acest moment. (Dar în 2004 ştiţi în ce a constat reabilitarea? S-a umblat şi la plafon?) N-aş vrea să vă dau elemente, altele decât cele care sunt în hârtii. Haideţi să vedem astăzi ce au descoperit specialişii şi să vă dau un punct de vedere fundamentat al specialiştilor”.

Contractul pentru Școala nr. 141 a fost câştigat în noiembrie 2009 prin licitaţie de către SC Integral SA Buzău. În acelaşi contract, firma trebuia să ma reabiliteze şi alte două şcoli. Valoarea estimată a lucrărilor, fără TVA, era de aproape două milioane patru sute de mii de euro.

Elena Calistru, preşedinte ONG: „În ce priveşte reabilitarea, nu-mi dau seama exact ce s-a întâmplat acolo, cert este că cel puţin în bugetul pe 2017, apare că s-ar fi plătit până la 31 decembrie anul trecut o sumă de 3,6 milioane de lei şi c-ar mai fi rămas de plătit 81 de mii de lei. Deşi au trecut foarte mulţi ani şi deşi la cum arăta în poze şcoala, numai reabilitată nu părea să fi fost”.

Paradoxal, unul dintre acţionarii firmei care a câştigat contractul spune că lucrările lor nu au vizat nici clădirile şcolii, nici sala de sport.

Victor Vasilescu, acţionar SC Integral SA Buzau: „Noi nu am lucrat la tavane, noi am făcut pe afară nişte canalizări, nişte drumuri. (Şi sala de sport, v-aţi ocupat şi de ea sau nu dumneavoastră?) Tot ce înseamnă canalizări şi drumuri, atât. Ştiţi, pe caietul de sarcini apare şi reabilitarea a două clădiri. Apare, eu ştiu ce apare, habar nu am ce apare la ei”.

În timp ce nimeni nu reuşeşte să dea de capăt misterelor reabilitărilor, specialiştii atrag atenţia că incidente precum cel cu prăbuşirea tavanului se pot repeta oricând şi la alte şcoli.

Florin Enache, arhitect: „Ar trebuie să fim în stare de alertă de foarte mult timp.În afara de clădirile de retail şi office, în zona de educaţie, sănătate, ce ţine de stat sunt accidente care vor continua să apară până când nu vom înţelege în ce stăm 95% din timp”.

Şi autorităţile recunosc că şcolile din România au multe lacune când vine vorba de siguranţă.

Ligia Deca, consilier prezidenţial pe educaţie: „Ultimele date pe care le-am primit în martie este că din 26.700 de construcţii şcolare, vreo 2.772 nu au autorizaţie ISU”.

Pavel Năstase, ministrul Educaţiei: „Astăz voi da o notă către toate inspectoratele şcolare astfel încât la toate unităţile şcolare din raza lor de acţiune să verifice toate unităţile şi condiţiile, astfel încât elevii ăi profesorii să îşi desfăşoare activităţile în siguranţă”.

Ministrul Educaţiei a cerut ca până săptămâna viitoare să fie evaluată situaţia tuturor şcolilor din Capitală.