Sari la conținut

SCANDALUL EADS. Nereguli despre care presa franceză scria încă de acum nouă ani

Pe de altă parte, noutatea dezvăluirilor din Huffingtonpost.de este legată de menționarea companiei Daimler, care între timp s-a rupt de Chrylser, în cazul mitei EADS, fie chiar şi prin persoane. Însă acuzaţiile de mită nu sunt noi pentru grupul german. În urmă cu patru ani a plătit peste 180 de milioane de dolari în America pentru a fi închisă o anchetă despre presupuse şpăgi date înclusiv în Europa de Est. Detaliile anchetei nu se cunosc, pentru că sistemul american permite închiderea unui caz dacă cel prins este de acord să plătească şi să scape. E o investigaţie americană şi multe din scandalurile mari de dare de mită - de la noi sau de prin alte părți - par să pornească de peste Ocean.

Contractul EADS s-a semnat pe finalul de mandat al guvernului Năstase. Se schimbă apoi puterea şi noul executiv priveşte cu neîncredere înţelegerea. Şi încep să apară probleme cu banii.

Citiți și: Emil Hurezeanu: „Afacerea Microsoft plus EADS este considerată cea mai gravă din istoria informaticii”

În ianuarie 2005, după ce a fost numit ministru de Interne, Vasile Blaga a cerut Corpului de Control al Ministerului de Interne sa cerceteze modul în care a fost negociat și semnat contractul cu EADS.

„Avea multe puncte slabe. În primul rând, nu erau precizate foarte clar pentru ce se alocă cele 650 de milioane de euro. Adică nu era descris foarte clar sistemul de securizare”, a explicat Vasile Blaga.

Citiți și: Reacții la București în urma articolului despre EADS din presa germană
              BUSINESS CLUB. Personajele-cheie ale afacerii EADS

În vreme ce era luat la puricat contractul din România, în mai 2005, cotidianul francez Le Point publica câteva informații legate despre acest contract care se complica pentru grupul EADS. Se vorbea atunci de o cerere de restituire a unor bani. Grupul ar fi încasat deja 200 de milioane de euro și în perspectiva unei rambursari ar fi fost de acord să dea înapoi doar 160 de milioane de euro. Restul, 40 de milioane de euro, ar fi fost cheltuieli. Jumătate din bani ar fi fost comisioane plătite unor intermediari. Cotidianul francez îl menționa pe Ion Țiriac și pe Fujitsu Siemens. Țiriac a dat în judecată publicația și a câștigat.

Fujitsu Siemens fusese introdusă în contract ca subcontractor și, potrivit procurorilor români, ar fi fost cea prin care se făcea plata șpăgilor. Compania deschidea diverse conturi offshore din care politicienii își ridicau banii sau ascundea mita în spatele unor contracte fictive.

Când a aparut investigația din Le Point, oficialii grupului EADS au negat cele relatate. Susțineau că încasaseră doar 35 de milioane de euro din contract și nu aveau legatură cu Ion Țiriac, iar către Fujitsu Siemens nu făcuseră plăți.