Sari la conținut

DNA cere arestarea omului de afaceri Ilie Carabulea

Anchetatorii susţin că Ilie Carabulea ar fi încălcat controlul judiciar şi că ar fi luat legătura cu martori sau inculpaţi, care au legătură cu firma sa din Sibiu.

El a instalat un sistem de monitorizare video pentru a supraveghea ce se întâmplă la societatea sa din Sibiu.

Azi, el a fost prezent la instanţa supremă, unde a cerut să i se instituie un control judiciar care să îi permită să se deplaseze în mai multe judeţe unde are afaceri.

Ilie Carabulea este în prezent arestat la domiciliu. 

El este acuzat de cumpărare de influenţă, dare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

Ilie Carabulea este judecat în dosarul Carpatica Asigurări, alături de fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu şi Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

Cei trei au fost trimişi în judecată în 24 aprilie.

Ei au fost arestaţi preventiv în 4 martie, măsura fiind înlocuită cu cea a arestului la domiciliu în 23 iunie.

Procurorii anticorupţie susţin că Ordonanţa 94, prin care a fost modificată legea de funcţionare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, ar fi fost cerută de preşedintele Carpatica Asigurări, Ilie Carabulea. Anchetatorii cred că actul l-ar fi avantajat pe omul de afaceri, pentru că la conducerea autorităţii financiare urmau să ajungă persoane de încredere ale acestuia.

De altfel, compania lui Ilie Carabulea era susţinută de oameni cu putere de decizie de la vârful Autorităţii. Printre ei, Laura Chiţoiu, soţia celui care la acea vreme era ministrul Finanţelor şi care ar fi propus ordonanţa în ASF. Actul a fost susţinut şi de preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, cel care de altfel ar fi trimis propunerea mai departe, la cabinetul ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu. Ministrul este cel care ar fi cerut introducerea ordonanţei pe ordinea de zi în şedinţa de guvern din 16 octombrie, mai spun anchetatorii. Ordonanţa a fost aprobată de Guvern, ignorându-se avizul negativ al Ministerului de Justiţie.

Dosarul deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie a dezvăluit că în interiorul ASF se dădea un adevărat război pentru influenţă. Procurorii spun că Dan Radu Ruşanu ar fi fost convins de un membru al Consiliului de Conducere să ceară această ordonanţă de guvern în care, sub pretextul exigenţelor europene, să fie trecute criterii pe care vicepreşedintele ASF să nu le poată îndeplini. De altfel, în urma actului emis de Executiv, acesta din urmă a şi demisionat.

Preşedintele Autorităţii, Dan Radu Ruşanu, ar fi jucat un rol decisiv în îndepărtarea indezirabililor din funcţiile decisive, aşa cum reiese chiar din discuţiile interceptate de procurori.