Sari la conținut

Toader invocă prevederi din MCV, hotărâri CCR şi „realităţile sistemului judiciar” ca să modifice legile justiției

Ministerul Justiţiei invocă, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a legilor Justiţiei, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi noile ”realităţi şi nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.

2017_06_28_GC_dezbatere min justitiei-6198-inquam-george calin - tudorel toader

Foto: InquamPhotos / George Călin

”În ultimii ani a avut loc o reformă profundă a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă şi penală care au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor. Deşi unele modificări ale legilor justiţiei au fost promovate cu ocazia legilor de punere în aplicare a noilor coduri, totuşi există şi alte aspecte de ordin legislativ în acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei şi dezbaterii publice”, se arată în debutul expunerii de motive al proiectului de modificare a legilor Justiţiei.

Ministerul susţine că în deceniul scurs de la publicarea legilor justiţiei realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au schimbat parţial, impunându-se reformarea lor, situaţie constată atât în practica Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi a celorlalte instituţii din sistemul de justiţie.

Este dat, cu titlu de exemplu, actualul sistem de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor care, în opinia ministerului Justiţiei, şi-a dovedit ineficienţa, nereuşind să evidenţieze diferenţele care trebuie să existe în mod inerent între judecători şi respectiv procurori.

De asemenea, în expunerea de motive sunt invocate o serie de decizii ale CCR prin care au fost declarate neconstituţionale mai multe prevederi din legile Justiţiei, precum procedura de revocare a membrilor CSM sau modalitatea de suspendare a unui magistrat.

”La elaborarea proiectului propus s-au avut în vedere propunerile Consiliului Superior al Magistraturii care, în calitate de garant al independenţei Justiţiei, are rolul de a aplica dispoziţiile legale privind cariera magistraţilor şi organizarea instanţelor, cărora le-au fost aduse modificări în urma discuţiilor în cadrul grupului de lucru consituit în acest sens în 2016”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului privind modificarea legilor Justiţiei.

Ministerul arată că prin această iniţiativă a încercat găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea şi organizarea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care realizează justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoştinţe profesionale, echilibru, maturitate, seriozitate şi dedicare.

De asemenea, este invocat şi ultimul raport MCV al Comisiei Europene care stipulează că CSM a propus o modificare a sistemului de evaluare şi de promovare a magistraţilor.

În ceea ce priveşte eliminarea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete şi menţinerea în acest proces doar a Ministerului Justiţiei – instituţia care propune - şi a Consiliului Superior al Magistraturii – instituţia care poate refuza o singură dată motivat -, ministerul arată că atât selectarea candidaturilor, cât şi numirea în funcţie de către CSM trebuie să se realizeze într-un mod deschis, transparent şi bazat pe merite.