Mugur Isărescu atacă la Curtea Constituțională articole de lege prin care i-a fost deschis proces de colaborator al Securității

Data actualizării: Data publicării:
Mugur Isarescu, Guverntor BNR
Mugur Isărescu. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a obținut o sentință de la Curtea de Apel București prin care i-a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale privind două articole din legea care vizează deconspirarea Securității, scrie Profit.ro. Colegiul CNSAS a introdus o acțiune în instanță prin care cere stabilirea calității de colaborator al Securității pentru Mugur Isărescu. În anii comunismului, el ar fi dat note Securității privind colegii săi de muncă.

"Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de pârât (Mugur Isărescu - n.r.). Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr.161/2019, a art.12 ind.1 din OUG nr.24/200 şi a art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008, invocată de pârât. Pronunţată azi, 02.04.2021, în condiţiile art.402 teza finală C.pr.civ.", se arată în minuta ședinței din 2 aprilie a Curții de Apel București.

În iunie 2020, Colegiul CNSAS a sesizat Curtea de Apel București privind constatarea calității de colaborator al Securității a lui Mugur Isărescu. 

„Colegiul a aprobat Nota de Constatare și a dispus introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității, pentru următoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de banca și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar) - 1 persoană”, se arată într-un comunicat CNSAS.

În cererea adresată instanței, Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității susține că Isărescu ar fi fost folosit drept sursă a serviciului secret comunist din 1979, timp de 10 ani, iar informațiile pe care acesta le-ar fi furnizat despre cetățeni străini ar fi dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale acestora. Două note conspirative sunt citate de cercetători.

„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

Ce legi atacă Mugur Isărescu la CCR

Mugur Isărescu atacă la Curtea Constituțională două articole din OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum și Legea 161/2019, care aduce modificări OUG 24/2008.

Art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

b) colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Art. 12 din OUG nr.24/2008

(1) Hotărârea judecătorească irevocabilă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se pune la dispoziţia mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Legea 161/2019 a modificat OUG 24/2008, prin introducerea unor articole noi. Unul dintre ele prevede reverificarea calității de colaborator al Securității în cazul în care apar noi documente din arhivele fostului serviciu secret comunist. 

În condițiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările și completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverințe, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidențiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât și la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnitățile sau funcțiile menționate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.

Mugur Isărescu obținuse mai multe decizii ale CNSAS că nu a fost colaborator al Securității, pe baza documentelor la care a avut acces CNSAS. În 2020 însă, după ce au apărut noi documente, a fost reverificat dosarul lui Muguru Isărescu, iar CNSAS a stabilit că acesta a fost colaborator al Securității și a înaintat acțiune de constatare în instanță.

Notele atribuite lui Mugur Isărescu

CNSAS consideră că informaţiile furnizate de Mugur Isărescu Securității în notele privind colegii săi de muncă au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

„Reţinem, astfel, notele din 16.12.1987 şi 05.03.1985, redactate olograf şi semnate de pârât cu numele conspirativ (...), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist faţă de alte ţări, respectiv:

* În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. 'Are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberii (acuzat că îi răpeşte mai mult de o oră); încălzirea locuinţei în care trăieşte; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări. (...) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulţumire după ce a divorţat (...).

* În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. şi M.I. şi D.W. (...) sursa poate relata următoarele: '(DW) în discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanţe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltarea a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese că ponderea ţărilor socialiste în comerţul nostru exterior este de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este de 54%”, arată CNSAS.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri