Sari la conținut

Cele mai controversate legi ale anului 2015

Unul dintre proiectele de lege controversate ale anului îl reprezintă pensiile speciale pentru parlamentari. Legea a fost iniţiată de senatorii şi deputaţii PSD. Pe lista susţinătorilor au apărut şi 23 de liberali. Conducerea PNL şi-a dat seama că acest lucru nu dă bine la imagine şi şi-a obligat parlamentarii să renunţe la susţinerea actului normativ. În plen, legea a fost însă votată. Aleşii au susţinut că au tot dreptul să încaseze banii respectivi.

„Eu nu am mai putut să îmi practic meseria de arhitect, de exemplu. Cred ca aş fi avut succes. Eram un arhitect bun", spune Bogdan Niculescu Duvăz, deputat PSD.

„Noi apreciem ca activitatea pe care o desfaşoară un om trebuie sa fie remunerata", declară Nicolae Mircovici, deputat grupul minoritaţilor naţionale.

„Este momentul, stimaţi tovarăşi... Să vă luaţi Parlamentul înapoi. Pentru un Parlament curat, puternic, prefecţionist. Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră", afirmă Anghel Stanciu, deputat PSD.

"Sunt oameni care nu au 1200 de lei după 40 de ani de muncă. Da, dar nu sunt înalţi demnitari. Mi se pare un respect faţă de cei care vin în Parlament, calitatea de înalt demnitar nu o poate avea toată lumea. Deci eu nu cred că putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcţionar public, care are o răspundere extraordinară şi un ceătăţean normal, fie el muncitor, inginer, medic", afirmă Marius Manolache, deputat PSD.

Preşedintele Klaus Iohannis refuză să promulge legea şi o trimite înapoi Parlamentului pentru reexaminare. Aici este ţinută câteva luni la comisia pentru statut, până când aleşii găsesc un moment prielnic să o repună pe ordinea de zi: în decembrie, exact în timpul sedinţei în care se dezbătea bugetul de stat. Şi de această dată, trece fără niciun fel de problemă, deşi liberalii votează împotrivă.

"Nu o luaţi ca pe un drept extraordinar al unor oameni deasupra legii sau deasupra cetăţeanului de rând", spune Cristiana Anghel, senator ALDE .

Astfel, pentru meritele sale deosebite, fiecare senator şi deputat va primi la pensie în plus şi 4.600 de lei pe lună dacă are cel puţin trei mandate în Parlament.

O altă povocare a aleşilor a fost Codul Penal. Pe masa deputaţilor s-au strâns nu mai puţin de 22 de modificări ale acestui act normativ, care mai de care mai controversate. Senatorul PSD Şerban Nicolae a propus ca persoanele reţinute să nu mai fie încătuşate atunci când sunt duse în faţa instanţei decât dacă sunt acuzate de fapte comise cu violenţă.

„Aceasta măsură poate fi luată cu titlu de excepţie. Încătuşarea poate fi o formă de umilire a persoanei în cauză", adaugă Serban Nicolae, senator PSD.

Acelaşi parlamentar a vrut ca persoanele care dezvăluie informaţii din dosarele penale aflate pe rol să fie pedepsite cu închisoare de pana la 3 ani. O alta dispută a stârnit-o iniţiativa prin care, pentru arestarea preventiva, sa existe „indicii temeinice", nu suspiciuni rezonabile, formularea din legea actuala. Dezbaterile l-au făcut pe preşedintele Klaus Iohannis să ameninţe cu atacarea legii la Curtea Constituţională.

"Nu pot sa accept ca parlamentarii sa faca modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu", declară Klaus Iohannis, preşedintele României.

Majorarea salariilor demnitarilor a fost aprobată de Guvern în luna iulie, atunci când premier interimar era Gabriel Oprea. Legea prevede o crestere substanţială, de la 1 august 2015, a salariilor preşedintelui, premierului, şefilor Parlamentului şi preşedintelui ICCJ.

„Nu ne putem preface că este normal ca un preşedinte de ţara europeană să primească la final de luna aproximativ 1500 de euro", spune Gabriel Oprea, fost vicepremier.

„Remuneraţia unui demnitar trebuie sa reflecte într-o masura rezonabila poziţia în stat", adaugă Klaus Iohannis.

Între timp, fostul premier Victor Ponta a părut că are o altă părere despre data de la care ar trebui să fie majorate lefurile demnitarilor.

„Decizia mea e foarte clară: mărim salariile la demnitari când le mărim la toţi funcţionarii", declară Victor Ponta, premierul României .

Pâna la urma, în Senat, Ordonanţa a fost respinsă, deşi în prezent îşi produce efectele. În acest moment, zace în sertarele Camerei Deputaţilor.

Legile electorale au reprezentat, fără îndoială, principala provocare a anului pentru Parlament. La câteva luni după preluarea mandatului, preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat la consultări pe liderii partidelor pentru a găsi o soluţie în privinţa modificării legislaţiei electorale. Toată lumea a căzut de acord că modificările sunt necesare.

„Noi suntem consecvenţi şi considerăm ca cetăţenii României oriunde sunt în ziua de vot trebuie să voteze şi susţinem votul prin corespondenţă", afirmă Vasile Blaga, copreşedintele PNL

Doar că social democraţii au avut o altă viziune asupra legii. Discuţiile au fost blocate în Parlament mai multe luni de zile. Liberalii i-au acuzat pe social democraţi că tărăgănează dezbaterile pentru adoptarea votului prin corespondenţă . În luna iulie, au depus şi o moţiune de cenzură pe acestă temă. A fost însă respinsă. Contrele au reînceput în toamnă, odată cu deschiderea noii sesiuni parlamentare, când liberalii au anunţat că intră în grevă japoneză. Până la urmă s-a căzut de acord ca Autoritatea Electorală Permanentă să elaboreze un proiect care să fie apoi discutat în Parlament.

UDMR a contestat însa legea, afirmând că este făcută pe genunchi. La fel şi parlamentarii ALDE. Social democraţii au venit însă cu altă idee: să se aplice doar pentru alegerile parlamentare, nu şi pentru prezidenţiale.

„Ca nu se da cu sapa. Se lucrează intr-o comisie specială care într-o perioadă rezonabilă şi foarte scurtă vor pune la punct şi prevederile pentru alegerile prezidenţiale", spune Liviu Dragnea, presedintele PSD.

Dispute au fost şi în privinţa legii alegerilor locale. Liberalii au susţinut că primarii trebuie aleşi în două tururi de scrutin. Social democraţii au vrut într-un singur tur. Pană la urmă, conducerea PNL a renunţat la pretenţiile avute, iar legea a trecut în varianta PSD în 2016, ne vom alege primarii într-un singur tur de scrutin.