Ciucă: Importanţa strategică a Mării Negre nu mai poate fi ignorată în contextul războiului din Ucraina

Data actualizării: Data publicării:
ciuca da noroc cu Ulf Kristersson
Nicolae Ciucă s-a întâlnit în Suedia cu omologul său, Ulf Kristersson. Foto: Facebook / Guvernul României

Importanţa strategică a Mării Negre nu mai poate fi ignorată în contextul războiului din Ucraina, iar fără NATO şi UE nu poate exista o pace durabilă în regiune, bazată pe valori, a declarat, vineri, prim-ministrul Nicolae Ciucă, la conferinţa cu tema „Threats and opportunities in the Black Sea area”, eveniment organizat la Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).

„Regiunea extinsă a Mării Negre s-a constituit întotdeauna într-o graniţă geopolitică sau o punte între Europa, Orientul Mijlociu şi Asia, compusă din popoare, culturi şi interese politice diverse. Ameninţările la adresa regiunii au izvorât din diferenţe, războaie şi rivalităţi. Dar, regiunea extinsă a Mării Negre reprezintă şi o oportunitate în ceea ce priveşte construirea de punţi, relaţii comerciale, respect şi înţelegere reciprocă. Este, de asemenea, regiunea care ar putea fi aleasă pentru a testa consolidarea încrederii, cooperarea şi reconcilierea post-conflict, când se va ivi momentul potrivit pentru perspectivele păcii”, a afirmat Ciucă.

El a subliniat că importanţa strategică a Mării Negre nu mai poate fi ignorată în contextul războiului din Ucraina.

„Să nu uităm, când se întrevede o lipsă de atenţie, cineva va încerca să profite de situaţie”, a transmis premierul.

„Războiul de agresiune al Rusiei din Ucraina este cel mai tragic şi violent din regiunea extinsă a Mării Negre, iar prioritatea acum este capacitatea noastră de a răspunde la războiul rus de agresiune din Ucraina. Rusia nu trebuie să câştige. Ucraina trebuie să-şi păstreze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială. Şi Rusia ar trebui să plătească pentru război, pentru distrugerea Ucrainei, pentru crimele de război şi ar trebui să ne asigurăm că războiul nu se va întoarce niciodată ca instrument de rezolvare a ambiţiilor, problemelor interne şi aspiraţiilor politice externe. (...) Principiile Cartei ONU, precum şi cele ale Cartei de la Paris şi ale Actului Final de la Helsinki trebuie să prevaleze. (...) Precedentul Ucrainei şi ingerinţa Rusiei în spaţiul public al tuturor acestor state independente îi face pe toţi cei din spaţiul post-sovietic să simtă că ar putea fi următorii pe lista de intervenţii”, a completat Nicolae Ciucă.

Şeful Executivului a evidenţiat, pornind de la experienţa sa militară, că trebuie sprijinit efortul Ucrainei de a se apăra în faţa unui război neprovocat, ilegal şi ilegitim.

„Vom sprijini Ucraina cu tot ce are nevoie pentru a-şi atinge obiectivul de eliberare a ţării”, a adăugat el.

Prim-ministrul a subliniat, totodată, că trebuie conferită o puternică coerenţă Flancului estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la Marea Nordului la Marea Neagră.

„Este o cale de acţiune vitală. (...) În viziunea viitorului Summit de la Vilnius, avem nevoie de o poziţie de apărare şi descurajare a NATO coerentă, consolidată şi unită pe întregul Flanc estic, cu o prezenţă înaintată integrată pe întregul Flancul estic, bazată pe o viziune de 360 de grade asupra spaţiului terestru, aerian, maritim, cibernetic şi spaţial. Prezenţa aliată consolidată şi robustă în regiunea Mării Negre, conştientizarea şi monitorizarea constantă a tuturor provocărilor din zonă ar trebui să fie complementare”, a afirmat Ciucă.

El a adăugat că trebuie apărată şi libertatea de navigaţie.

„Abuzul de exerciţii militare şi blocarea consecutivă luni la rând, dacă nu ani de zile, a unor zone importante ale Mării Negre pentru navigaţie sau survol nu sunt acceptabile, ca şi intervenţiile în spaţiul aerian de deasupra apelor internaţionale. Acestea dăunează riveranilor, schimburilor comerciale, securităţii alimentare şi economiei întregii regiuni extinse a Mării Negre”, a susţinut Ciucă.

Potrivit acestuia, nu trebuie omise nici acţiunile şi prezenţa tuturor instrumentelor războiului hibrid în regiune.

Trebuie luate în considerare, a indicat Ciucă, şi sectoarele de energie şi conectivitate.

„Mobilitatea militară pe Flancul estic, precum şi proiectele de infrastructură legate de Iniţiativa Celor Trei Mări vor oferi un nivel mai ridicat de rezilienţă şi securitate”, a mai transmis el.

„Vedem că SUA începe să lucreze la o strategie pentru Marea Neagră. NATO se uită mai atent la regiune. UE are deja implementate unele instrumente”

Şeful Executivului a subliniat că în regiune fără NATO şi UE nu poate exista o pace durabilă, bazată pe valori.

„Într-un fel, acesta poate fi un lucru inutil de menţionat, din moment ce organizaţiile sunt prezente aici, prin ţările membre sau aspirante. Ceea ce cred este că angajamentului lor actual în regiune îi lipseşte o natură mai sistematică. Vedem că SUA începe să lucreze la o strategie pentru Marea Neagră. NATO se uită mai atent la regiune. UE are deja implementate unele instrumente, cum ar fi Sinergia Mării Negre. Cu toate acestea, aş susţine că există loc pentru o strategie mult mai adaptată, mai hotărâtă şi mai strategică, aşa cum o cer provocările actuale. (...) Posibilele căi de acţiune occidentală în soluţionarea provocărilor regionale pot fi văzute ca un proces cu două componente: în primul rând, asigurarea faptului că Ucraina câştigă războiul; în al doilea rând, reconstruirea regiunii şi integrarea celor cu vocaţie europeană şi euro-atlantică în UE şi NATO, revitalizând în acelaşi timp aranjamentele de securitate construite în jurul OSCE”, a declarat premierul Ciucă.

El s-a referit şi la consolidarea rezilienţei în întreaga regiune, subliniind situaţia Republicii Moldova şi reconstrucţia Ucrainei.

„Vorbind despre rezilienţă, permiteţi-mi să spun câteva cuvinte aici despre Republica Moldova, care se confruntă în aceste zile cu un adevărat atac asupra democraţiei şi stabilităţii sale din partea Moscovei. Trebuie să ne sprijinim vecinii să depăşească această grea încercare! Pe de altă parte, trebuie să abordăm aspectele legate de rezilienţa «hard»: energie, transport, infrastructură digitală. Infrastructura noastră trebuie să fie dezvoltată, interconectată şi bine protejată. În orice moment, implicarea sectorului privat este un element cheie pentru succesul politicilor de conectivitate. Reconstrucţia Ucrainei este o parte a acestei chestiuni. Având în vedere amploarea distrugerii, va dura o generaţie. Un lucru înţelept de urmat este să nu se acţioneze izolat, ci ca parte a unei abordări regionale mai ample, ţinând cont de nevoi similare ale altor state, precum Republica Moldova, ţară candidată la statutul de membru UE alături de Ucraina. România este dispusă să sprijine şi să participe la acest proces de reconstrucţie. Dat fiind că pot fi utilizate multe instrumente în acest proces, cuvintele cheie ar trebui să fie: coerenţa şi nesuprapunerea eforturilor”, a mai subliniat Nicolae Ciucă.

Editor : Liviu Cojan

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri