Sari la conținut

Şefa ICCJ, reclamată de C. P. Tăriceanu la Inspecția Judiciară

Călin Popescu Tăriceanu a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la opiniile exprimate public la data de 28 octombrie de către Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție.

cristina tarcea agerpres_7880506

Foto: Agerpres

Judecătorul Cristina Tarcea a făcut declarații referitoare la legile justiției. Astfel, președintele Senatului susține că „doamna Cristina Tarcea a încălcat grav obligația de rezervă impusă magistraților de a nu exprima public convingerile lor politice”. 

Comunicatul Senatului:

Doamnei Judecător Mariana Ghena
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii,
Domnului Judecător Lucian Netejoru
Inspector-șef al Inspecției Judiciare

Mă adresez dumneavoastră, în calitatea mea de Președinte al Senatului României, convins că între Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, între puterea legislativă și puterea judecătorească trebuie să existe o legătură instituțională puternică și permanentă, întemeiată pe principiul loialității și colaborării în spiritul prevederilor constituționale.

În această calitate vă aduc la cunoștință și vă solicit o evaluare în cadrul Inspecției Judiciare, a opiniilor exprimate public la data de 28 octombrie 2017, de către doamna Judecător Cristina Tarcea, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiției, referitoare la proiectele de lege pe tema Justiției. Cu această ocazie, doamna judecător Cristina Tarcea a afirmat: ”Avem nevoie de voi toți. Lumea trebuie să știe că desistarea din partea Ministerului Justiției este o monstruozitate, dinainte plănuită. NU TREBUIE SĂ PERMITEM INTRAREA ÎN DISCUȚII GENERALE SAU, ȘI MAI RĂU, PE FOND. Asta nu presupune ca EI SĂ FACĂ TOT CE VOR, IAR NOI SĂ TĂCEM…  ÎCCJ a fost mereu alături de VOI !!! Important e să fim uniți!!! Și, credeți-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.

Vă rog să analizați cu întreaga atenție și în spiritul dispozițiilor Constituției aceste opinii exprimate de doamna judecător Cristina Tarcea, prin care domnia sa se îndepărtează de la statutul de magistrat, adoptând, în schimb, o atitudine politică, incompatibilă cu poziția sa de reprezentant al puterii judecătorești.

În opinia mea, doamna Judecător Cristina Tarcea a încălcat grav și repetat obligația impusă magistraților de art.9 alin.(2) din Legea nr.303/2004, republicată, potrivit căruia ”Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.

Orice proiect de lege sau propunere legislativă, indiferent cine ar fi inițiatorul acestuia, reflectă o anumită doctrină juridică și politică. Or, opiniile exprimate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost influențate de convingeri politice și doctrine politice, aspecte incompatibile cu prevederile Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr.328/2005. Art.4 alin.(1) al acestei hotărâri prevede că ”În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice”.

Mă întreb cum va putea doamna Cristina Tarcea să-și exercite funcția de judecător, cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea – așa cum este obligată prin art.3 alin.(2) al Codului deontologic – dacă acum face un apel public adresat colegilor săi de breaslă, de a se opune dezbaterii în forul legislativ al țării a unor proiecte de lege care vizează în modul cel mai direct întărirea independenței justiției.

Cer Inspecției Judiciare să constate că prin apelul doamnei judecător Cristina Tarcea, domnia sa își asumă deliberat poziția de aderență la o grupare de putere ilegitimă, atâta vreme cât îndeamnă judecătorii ”să nu permită intrarea în discuții generale sau, și mai rău, pe fond” a unei propuneri legislative, asumate până la urmă, de un grup de parlamentari. Vă rog să sesizați aici nu numai o atitudine iresponsabilă de frondă instituțională, ci o încălcare flagrantă a principiului constituțional al separației celor trei puteri în stat.

Potrivit acestui principiu, este un atribut al puterii legislative și al celei executive prin delegare constituțională, să inițieze proiecte de lege. În fond, această activitate constituie un act de politică legislativă, rezervat prin Constituție colaborării între puterea executivă și cea legislativă.

Puterea judecătorească are prerogativa și obligația constituțională de a aplica legea. Desigur, pentru asigurarea unei transparențe depline a procedurilor parlamentare, în procesul de dezbatere publică și de consultare a practicienilor în privința unor inițiative legislative complexe, puterea judecătorească deține în continuare un loc și un rol bine precizate de legislația în vigoare și de principiile constituționale, care, în același timp, nu permite reprezentanților acestei puteri să exprime opinii și convingeri politice cu privire la oportunitatea sau conținutul unor legi.

Politica legislativă a statului este în final atributul suveran al Parlamentului. Vă rog să constatați că doamna judecător Cristina Tarcea contestă, de pe înalta poziție pe care o ocupă și cu toată influența care derivă din aceasta, dreptul constituțional al Parlamentului de a legifera și, în plus, face apel la nesupunere. Cum judecătorii nu au modalități instituționale de intervenție în activitatea legislativă sau de a se opune formal adoptării unei anumite legi, rămâne ca doamna Cristina Tarcea să explice cum înțelege domnia sa ca membrii puterii judecătorești ”să nu permită intrarea în discuții generale sau, mai rău, pe fond ” a unor propuneri legislative. Să fie vorba de chemarea la nesupunere civică, la adunări publice? Este acesta un standard de conduită profesională a unui magistrat?

Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și amenință Parlamentul extrem de transparent.

Prin această atitudine, doamna Cristina Tarcea exercită presiuni asupra membrilor Parlamentului pentru a-i timora cu amenințarea voalată că ar putea să intre într-un malaxor procedural prin metode de represiune penală a căror eficiență a fost deja verificată.”