Sari la conținut

Drama copiilor care sunt refuzați de grădinițe pentru că suferă de alergii alimentare

Un copil din 20 este alergic la unul sau mai multe alimente, în Europa, iar numărul este în creștere alarmantă. În România nu există o statistică reală, dar stau mărturie miile de părinţi care au găsit refugiu pe reţelele de socializare. Oamenii luptă pentru drepturile copiilor lor, care nu sunt primiți la grădinițe dacă au astfel de probleme.

Monica Taină, mamă: „Cu mâna pe inimă doamnele directoare mi-au recomandat să o ţin acasă. Nici măcar programul cornul şi laptele nu este adaptat copiilor cu alergii. Nu avem soluţii. Sunt excluşi.”

În majoritatea grădiniţelor de stat, pentru că nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea sau mai mult din comoditate, copiii diagnosticaţi cu alergii sunt refuzaţi. Părinţii sunt nevoiţi astfel să îi ţină acasă sau să găsească soluţii în mediul privat. Este şi cazul Monicăi Taină.

Monica Taină, mamă: „Am găsit înţelegere la o grădiniţă, dar cu program scurt. Mănâncă doar fructele. Dimineaţa încerc să aduc de acasă sau să pregătească micul dejun cu copiii, dar eu nu am înlocuitor pentru ou. Eu nu am înlocuitor pentru iaurt.”

Copiii cu alergii alimentare, discriminaţi

Nu i-a fost uşor nici Laurei Sechelarie. Înscrierea la o grădiniţă unde băieţelul ei diagnosticat cu alergii să fie în siguranţă a fost un adevărat chin.

Laura Sachelarie, mamă: „Când am schimbat grădiniţa am fost la 10 grădiniţe. La modul declarativ toată lumea spunea că ia în serios situaţia şi că nu o să se întâmple şi nu vor fi probleme, dar ştiind pe barba mea cât de greu e să controlezi mai ales când cumperi mâncarea din altă parte... nu am avut încredere.”

Aceasta este de fapt drama a zeci de mii de părinţi care au copii cu alergii alimentare. În România diagnosticul nu înseamnă doar discriminare și suferinţă fizică pentru copii, ci şi mulţi bani pentru consultaţiile şi investigaţiile medicale.

Monica Taină, mamă: „De 2 ori pe an trebuie investigate alergiile. Nu sunt subvenţionale deloc. Sunt undeva cred că 2.000 de lei toate.”

D. Claudia Nicolae, medic primar alergologie şi imunologie clinică: „Părinţii au nevoie de sume şi pentru procurarea trusei de urgenţă. Autoinjectoarele cu adrenalină nu sunt susţinute de casa de asigurări de sănătate şi costurile sunt destul de importante - 200 de lei un autoinjector şi termenul de valabilitate un an de zile.”

În alte ţări din Uniunea Europeană, cum este Ungaria, de exemplu, formulele de lapte praf sunt subvenţionate de către stat în cazul copiilor cu alergie la lapte. În România, o cutie cu lapte praf specială pentru copiii alergici costă peste 70 de lei.

La toate acestea se adaugă costurile pentru alimentaţie. Părinţii găsesc greu produse care să înlocuiască alimentele alergene.

Monica Taină, mamă: „Lupta mămicilor este în bucătărie unde foarte multe plâng cu uşa închisă. Nu ştii efectiv ce să-i dai copilului de mâncare. Petrecerile unor copii, cel mai dureros moment pentru noi este momentul tortului şi nu poate să mănânce tortul respectiv şi trebuie să-i explici de ce. Mergem în magazin, în supermarket mergem la standul de prăjituri. Copilul întreabă: are ou, are lapte?”

Dr. Claudia Nicolae, medic primar alergologie şi imunologie clinică: „Părintele nu ştie să îi explice mai bine copilului de ce el este marginalizat. În primul rând trebuie să fii foarte atent la tot ce ai în frigider, cum găteşti, cum cumperi, trebuie mereu să citeşti etichetele produselor, dar sunt părinţi care au început să facă nişte grupuri speciale în care atrag şi alţi membri şi s-a creat o comunitate frumoasă în care educaţia este foarte importantă.”

 

De aceea, anul trecut mai multe mame au semnat o petiţie prin care au cerut respectarea drepturilor copiilor cu alergii alimentare. În plus, s-au adresat direct autorităţilor pentru a găsi soluţii la problemele lor. Cerinţele părinţilor au fost clare.

Monica Taină, mamă: „Singurul lucru obţinut - masa caldă care înlocuia cornul şi laptele. Ordonanţa a fost anulată. Pilotul a fost pe un an de zile. În mai s-a anunţat sistarea acestui program revenindu-se la programul cornul şi laptele. Nu ajută. Nu se poate.”

Mamele au mai cerut ca investigaţiile medicale să fie compensate sau gratuite şi în plus, meniul în grădiniţe să fie adaptat nevoilor copiilor cu alergii. De asemenea, de mare ajutor le-ar fi un nutriţionist care să le spună exact cu ce să înlocuiască produsele alergene.

Monica Taină, mamă: „Noi acasă ne gândim ce să aşezăm pe fafurie? Nu vreau un medic care să mi spună fără lapte 3, 6 luni să vedem ce se întâmplă, fără ou, fără peşte. Ce i dau să mănânce astfel copilul să fie hrănit, nu să-i dau pâine şi fructe. Până acum în 5 ani de zile nu mi-a făcut un meniu adecvat unui copil adecvat. Îl fac eu. Sunt economist.”

Până să răspundă autorităţile, greul rămâne tot în cârca părinţilor, care trebuie să fie mereu foarte atenţi la ce mănâncă cei mici. Medicii spun că intrarea în contact cu un produs alergen poate provoca unui copil de la o simplă iritaţie până la şoc anafilactic. Pe lista alimentelor care provoacă frecvent alergii se regăsesc laptele, oul, soia şi oleaginoasele.

Dr. Irina Costache, medic pediatru: „Toate alimentele sunt în 9 grupe. Cele mai cunoscute sunt alergia la lapte, la ou, la alune, la crustacee, la peşti şi toate celelalte alergii sunt încrucişări din aceste grupe principale. Mediul înconjurător ne schimbă puţin cum se exprimă fiecare genă şi atunci cred că şi mediul acesta industrializat, poluarea, stilul de viaţă, stresul toate au contribuit la explozia acestei boli care nu e neapărat nouă.”

Cele mai frecvente intoleranţe sunt la lactoză şi gluten.

Mulţi copii se confruntă şi cu intoleranţe alimentare. Chiar dacă urmările nu sunt atât de grave ca şi în cazul alergiilor, părinţii trebuie să fie foarte atenţi.

Dr. Irina Costache, medic pediatru: „În continuare, în România, este o modă în a testa şi supratesta aceste intoleranţe alimentare în tot ce înseamnă ghid în afara ţării noastre. Nu se diagnostichează decât prin anamneză. Tratamentul este eliminarea alimentului din dietă pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă şi apoi reîncercarea, reintroducerea lui şi obţinerea toleranţei imune în timp.”

Medicii spun că în ultimii 20 de ani s-a constatat o explozie a cazurilor de alergii la copii și o creștere îngrijorătoare a cazurilor de intoleranţe alimentare. De aceea, copiii diagnosticaţi cu astfel de alergii şi intoleranţe alimentare au mare nevoie de susţinere din partea autorităţilor.