Sari la conținut

Penele de curent, explicabile. Transelectrica, vacă de muls

Reţeaua naţională de transport a energiei electrice este veche, uzată, iar multe dintre liniile de înaltă tensiune şi transformatoarele Transelectrica şi-au depăşit durata de viaţă normată. Reparaţiile sunt mult sub nivelul celor planificate. 

Care este starea rețelei naționale

„Din totalul Liniilor Electrice Aeriene (LEA), 83,6% dintre acestea au anul punerii în funcțiune în perioada 1960-1979, 14,07% între anii 1980 și 1999, iar cca. 2,31% după anul 2000. Se constată un procent redus de puneri în funcțiune după anul 2000”, arată în raportul pe 2016 al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) referitor la starea tehnică a reţelelor, potrivit e-nergia.ro.

Vechimea duce, evident la uzură. „Se remarcă un grad de utilizare foarte ridicat (91,94%) pentru LEA puse în funcțiune până în anul 1979 (83,6% din totalul liniilor electrice aeriene în funcțiune)”, scrie în raportul ANRE. Gradul de utilizare a LEA reprezintă raportul procentual între durata de funcţionare a acestora şi durata de viaţă normată, care este de 48 de ani.

Liniile de înaltă tensiune sunt cele de 110kV, 220 kV, 400 kV şi 750 kV. Cea mai proastă situaţie se înregisatrează în cazul liniilor de 110 kV construite până în anul 1979, care au un grad de utilizare de peste 100% (108%), adică şi-au depăşit durata de viaţă normată. Este adevărat că lungimea reţelelor aflată în această situaţie este destul de mică (doar 9 km-reţeaua de 110 a Transelectrica fiind oricum scurtă şi mai puţin importantă), însă situaţia este doar cu puţin mai bună în celelalte cazuri: atât cei 3.700 km de linie de 220 kV, cât şi cei 3.600 km de linie de înaltă tensiune de 400 kV, puse în funcţiune înainte de 1979 mai au doar puţin timp înainte să le expire durata de viaţă, având grade de utilizare de 92,5%, respectiv 91,1%.

În total, reţeaua de transport a energiei electrice a României are o lungime de 8.834 km de linii de înaltă tensiune.

Guvernul confiscă profiturile Transleectrica pentru peticirea bugetului

Starea proastă în care se găsește operatorul de transport al energiei și lipsa investițiilor nu miră. Atât actualul Guvern, cât și precedentele echipe guvernamentale, au văzut în companiile de stat profitabile o vacă de muls care le poate asigura banii necesari acoperiririi găurilor bugetare.

În luna septembrie, operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, controlat de stat prin Ministerul Economiei cu peste 58% din capital, le-a transmis acționarilor că distribuirea dividendelor suplimentare de 171 milioane lei solicitate de Guvern, din rezerve și profitul reportat, va obliga compania să contracteze împrumuturi pe termen mediu și lung încă din primul semestru al anului viitor pentru a-și putea finanța proiectele de investiții, dintre care unele sunt considerate de interes strategic la nivel european.

"Trebuie avut însă în vedere că orice sumă distribuită ca dividende în acest moment va presupune necesitatea contractării de către companie încă din semestrul I al anului 2018 a unor finanțări noi pe termen mediu și lung în vederea realizării proiectelor de investiții strategice aprobate de către ANRE și Ministerul Economiei în planul de dezvoltare pe 10 ani”, se arăta într-un document adresat acționarilor, potrivit Profit.ro.

Ordonanța de rectificare a bugetului de stat pe 2017, adoptată de Executiv, a prevăxzut majorarea veniturilor bugetare din dividende cu circa 2,14 miliarde lei față de prevederile inițiale de 3,14 miliarde lei din Legea bugetului pe 2017, adică cu aproape 32%.

Anul trecut, statul a încasat din dividende mai mult de 2,2 miliarde lei. Premierul Tudose a declarat, cu acea ocazie, că Guvernul a cerut dividende suplimentare de la companiile energetice de stat pentru că „acum trebuie” pentru demararea unor proiecte importante. Tudose a explicat că s-a discutat această posibilitate cu toate companiile de stat și că „acolo unde banii nu erau angajați sau nu era nicio prognoză că vor fi necesari, s-au luat acum”. „Dividentele, în mod cert, se dau acționarilor. Nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni ceea ce nu aveau dreptul. Le-am luat acum pentru că acum ne trebuie. Vrem să începem niște proiecte foarte mari și am dat un exemplu Brașov-Ploiești. Acela se face pe bani naționali și trebuie să demonstrăm că avem banii măcar de început, ca Banca Mondială să fie partener în proiect”, a spus premierul.