Live Text Ziua 127 de război. Insula Șerpilor a fost eliberată. Ucrainenii au desfășurat o ofensivă de succes și în regiunea Herson
Ucrainenii au obținut o victorie importantă, joi, după ce au reușit să îi alunge pe ruși de pe Insula Șerpilor. Rușii ar fi fugit „ca urmare a unei operațiuni militare de succes cu unitățile noastre de rachete și artilerie”, se arată într-un mesaj al forțelor ucrainene. De partea cealaltă, rușii au recunoscut retragerea, însă spun că a fost „un gest de bunăvoință” pentru a facilita tranzitul de cereale prin Marea Neagră.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
SUA îngheaţă active de peste un miliard de dolari ale oligarhului rus Suleiman Kerimov
ACTUALIZARE 22:42 Trezoreria americană a anunţat, joi, că îngheață active în valoare de peste un miliard de dolari aparţinând unei companii înregistrate în SUA, dar care aparţine de fapt oligarhului şi politicianului rus, Suleiman Kerimov.
Karimov a fost sancţionat de Washington chiar de dinaintea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, relatează AFP, citată de Agerpres.
O investigaţie a autorităţilor americane a arătat că Suleiman Kerimov "a folosit o serie complexă de structuri legale şi de interpuşi pentru a-şi disimula interesele în Heritage Trust", o companie cu sediul în statul american Delaware, care are un regim fiscal foarte avantajos pentru societăţile comerciale, atrăgând astfel numeroase companii străine.
Miliardarul Kerimov se regăseşte din 2018 pe lista de sancţiuni a SUA pentru presupuse fapte de spălare de bani, iar în prezent se numără şi printre oligarhii ruşi sancţionaţi de UE după agresiunea rusă asupra Ucrainei.
General ucrainean: Jumătate din rachetele rusești sunt din epoca sovietică
ACTUALIZARE 22:40 Rusia a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni numărul rachetelor pe care le-a lansat asupra Ucrainei, însă aproximativ jumătate dintre acestea provin din stocurile rămase din perioada sovietică şi sunt mai puţin precise, a declarat joi un general ucrainean, precizând că astfel se explică lovirea unor zone civile.
Generalul de brigadă Oleksii Hromov a explicat joi, la o conferinţă de presă, că Rusia încearcă să lovească infrastructuri critice şi militare ucrainene, dar folosirea unor rachete mai puţin precise, produse în epoca sovietică, are ca efect creşterea numărului victimelor civile.
Generalul ucrainean îi contrazice astfel pe politicienii din ţara sa, care susţin că Rusia atacă deliberat ţinte civile pentru a crea panică.
„Ţintele inamicului rămân instalaţiile militare, infrastructura critică şi industria, reţelele de transport. În acest timp, există pierderi semnificative în rândul populaţiei civile din cauza raidurilor” cu rachete cu precizie redusă, a arătat generalul Hromov, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
„În peste 50% din raiduri, inamicul foloseşte rachete din rezerva sovietică”, a spus Hromov, adăugând că în prima jumătate a lunii iunie au fost lansate asupra Ucrainei în total 120 de rachete ruseşti, număr care a crescut la 202 în a doua jumătate a lunii, când au fost lovite 68 de zone civile.
Președintele Indoneziei i-a transmis lui Putin un mesaj de la Zelenski
ACTUALIZARE 20:04 Președintele Indoneziei, Joko Widodo, care s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski și Vladimir Putin la diferență de o zi, spune că i-a transmis dictatorului rus un mesaj de la președintele ucrainean, relatează BBC.
Widodo a fost într-o vizită la Kiev, miercuri, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski. Ulterior, joi, liderul indonezian a mers la Moscova pentru a se întâlni cu dictatorul rus.
Citește și: FOTO Kremlinul publică o imagine cu Vladimir Putin la o altă masă uriașă
Cum arată Insula Șerpilor după ce a fost părăsită de ruși. Imagini din satelit
ACTUALIZARE 19:36 Compania de imagini din satelit Maxar Technologies a publicat joi câteva fotografii de la mare altitudine cu Insula Șerpilor după ce a fost părăsită de forțele ruse.
În imagini se văd distrugerile provocate de bombardamentele ucrainene, iar unele obiective de pe insulă încă fumegă.
Erdogan cere Suediei şi Finlandei să-şi îndeplinească promisiunile făcute Turciei
ACTUALIZARE 18:58 Suedia şi Finlanda trebuie să-şi îndeplinească promisiunile pe care le-au făcut Turciei în cadrul acordului ce prevede ridicarea veto-ului Ankarei cu privire la aderarea celor două ţări la NATO, inclusiv un angajament din partea Stockholm-ului de a extrăda 73 de „terorişti”, a declarat joi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, relatează Reuters.
Lavrov: O „cortină de fier” coboară între Rusia și Occident
ACTUALIZARE 18:34 O „cortină de fier” coboară între Rusia şi Occident, pe fondul unei crize diplomatice fără precedent din cauza conflictului din Ucraina, a declarat joi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.
„Cortina de fier, de fapt, deja coboară”, a afirmat Serghei Lavrov, reluând expresia celebră a lui Winston Churchill, în timpul unei conferinţe de presă la Minsk alături de omologul său din Belarus, Vladimir Makei.
Grecia vrea să cumpere avioane F-35 din SUA. Turcia primește sprijin pentru achiziția de F-16
ACTUALIZARE 18:09 Grecia a trimis Statelor Unite o cerere oficială pentru achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35 fabricate de Lockheed Martin, a declarat joi premierul elen Kyriakos Mitsotakis, citat de Reuters.
Turcia, țară aliată în cadrul NATO, dar rivală istorică a Greciei, vrea și ea să cumpere 40 de avioane F-16 din SUA. Președintele american Joe Biden a spus că sprijină această tranzacție, după ce Ankara a deblocat aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
Citește și: Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis de Gheorghe Hagi, la întâlnirea de la Madrid
Premierul Poloniei: UE și Rusia sunt de acord că este nevoie de un plan pentru Kaliningrad
ACTUALIZARE 17:53 Uniunea Europeană și Rusia au căzut de acord că este nevoie de un plan privind tranzitul de bunuri între Rusia și exclava Kaliningrad, a declarat joi premierul polonez, potrivit Reuters.
Oficialii europeni poartă discuții pentru exceptarea exclavei de la sancțiuni - care afectează produsele industriale, cum este oțelul - care s-ar putea încheia cu un acord la începutul lui iulie, dacă și Lituania este de acord, potrivit dezvăluirilor de miercuri ale agenției Reuters.
Boris Johnson: Retragerea Rusiei de pe Insula Şerpilor arată că supunerea Ucrainei este imposibilă
ACTUALIZARE 17:27 Retragerea Rusiei de pe Insula Şerpilor, teritoriu "strategic" în Marea Neagră, arată că supunerea Ucrainei este imposibilă, a declarat, joi, premierul britanic Boris Johnson, la Madrid, în ultima zi a summitului NATO.
"Dacă aţi vrut dovada capacităţii incredibile a ucrainenilor de a riposta pentru a depăşi adversitatea şi a-i respinge pe ruşi, priviţi ce s-a întâmplat astăzi pe Insula Şerpilor, unde, din nou, Rusia a trebuit să cedeze teren", a spus şeful guvernului britanic.
Iohannis s-a întânit cu Erdogan la Madrid
ACTUALIZARE 17:20 Klaus Iohannis a avut joi o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în marja participării la Summitul NATO de la Madrid.
În cadrul discuțiilor, președintele României a reliefat nivelul foarte bun al relației de Parteneriat Strategic dintre România și Turcia, iar președintele Erdogan a subliniat faptul că cele două țări au o relație foarte puternică. De asemenea, cei doi omologi au salutat nivelul în creștere al relațiilor economice, precum și reuniunea recentă a Comisiei mixte economice.
Scholz: Acuzația lui Putin privind „ambițiile imperialiste” ale NATO este ridicolă
ACTUALIZARE 17:03 Olaf Scholz spune că acuzația lui Vladimir Putin, conform căreia NATO are „ambiții imperialiste”, este ridicolă. Cancelarul german a făcut afirmația în cadrul conferinței de presă de la finalul summit-ului NATO de la Madrid.
„Sincer, este destul de ridicol. NATO este o alianţă de apărare. Ea nu este o ameninţare pentru nimeni”, a declarat Scholz.
Biden: „Războiul nu se va termina cu Rusia punându-și ambele picioare în Ucraina”
ACTUALIZARE 16:57 Joe Biden și ceilalți lideri NATO au încheiat joi summitul de la Madrid. Într-o conferință de presă, Biden a apreciat natura istorică a summitului, făcând referire la invitația oficială a Suediei și Finlandei de a adera la alianța Atlanticului de Nord. De asemenea, liderul de la Casa Albă a promis că va spori resursele NATO pe flancul estic.
Președintele american a mai subliniat și că guvernul american va trimite Kievului noi ajutoare militare în valoare de 800 milioane de dolari și a dat vina pe Rusia pentru prețul gazelor și criza alimentară, spunând că războiul din Ucraina nu se va termina cu Rusia punându-și ambele picioare în Ucraina. În plus, Biden a mai evidențiat că este de acord să vândă Turciei avioane de vânătoare F-16.
Cum arată gardul lung de 187 km construit de polonezi la granița UE cu Belarus
ACTUALIZARE 16:50 Polonia a încheiat construcţia unui gard de 187 de kilometri la frontiera cu Belarusul, pentru a împiedica trecerea migranţilor, a anunţat miercuri premierul Mateusz Morawiecki, cu ocazia unei vizite la punctul de trecere a frontierei de la Kuznica.
Ofensivă de succes a ucrainenilor în regiunea Herson
ACTUALIZARE 16:27 Forțele ucrainene au eliberat joi satul Potiomkino din regiunea Herson, potrivit publicației Kyiv Independent. Soldații ucraineni din brigada 60 de infanterie au raportat la 30 iunie că au desfășurat o „ofensivă de succes”, reluând controlul asupra Potiomkino, un sat din nordul Oblastului Herson.
Acțiunile Gazprom au scăzut cu peste 30% după ce acţionarii au respins plata dividendelor pentru 2021
ACTUALIZARE 16:20 Acţionarii Gazprom au decis la Adunarea Generală Anuală ca grupul să nu plătească dividende pentru rezultatele din anul 2021, a informat joi compania controlată de statul rus într-un comunicat de presă, transmite Interfax, potrivit Agerpres.
În luna mai, Gazprom a informat că boardul său a recomandat plata unor dividende de 52,53 ruble pe acţiune, adică un total de 1.244 de trilioane de ruble pentru anul 2021
Suedia și Finlanda vor semna protocolul de aderare la NATO la începutul săptămânii viitoare
ACTUALIZARE 16:18 Finlanda şi Suedia vor semna, marţi, protocolul de aderare la NATO, pentru a deveni oficial state membre, a anunţat, vineri, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Pentru a putea deveni, apoi, membre ale Alianței Nord-Atlantice, parlamentele celor 30 de țări care fac deja parte din NATO trebuie să ratifice protocolul.
Jens Stoltenberg, la finalul summitului de la Madrid: „NATO nu este un monolit, dar este capabil să se unească în momente importante”
ACTUALIZARE 15:18 Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a făcut declarații joi după-amiază, la finalul Summitului de la Madrid, în care a vorbit despre o alianță unită, dar „nu un monolit” și a transmis că statele membre vor contribui mult mai mult la bugetul comun. Alianța va putea astfel să își consolideze apărarea și să facă mai multe exerciții militare. De asemenea, Stoltenberg a acuzat războiul brutal al lui Putin în Ucraina, precizând că întâlnirea dintre cei 30 de lideri din capitala Spaniei a fost una „transformatoare”.
Medvedev amenință Occidentul: Sancțiunile împotriva Moscovei ar putea justifica un război
ACTUALIZARE 14:44 Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a afirmat joi că, în anumite circumstanţe, sancţiunile împotriva Moscovei ar putea fi considerate un act de agresiune şi ar putea justifica un război, informează Reuters.
„Aş vrea să subliniez încă o dată că, în anumite circumstanţe, astfel de măsuri ostile ar putea fi de ademenea calificate drept un act de agresiune internaţională. Şi chiar un 'casus belli' (o justificare pentru război", a declarat Medvedev, adăugând că Rusia are dreptul de a se apăra, scrie Reuters, potrivit Agerpres.
Ce îi răspunde Putin lui Boris Johnson după afirmația potrivit căreia liderul rus nu ar fi invadat Ucraina dacă era femeie
ACTUALIZARE 13:07 Președintele rus Vladimir Putin a respins joi acuzația premierului britanic Boris Johnson potrivit căreia dacă ar fi fost femeie nu ar fi invadat Ucraina, transmite Reuters. Liderul de la Kremlin a indicat decizia fostului lider britanic Margaret Thatcher de a trimite trupe în Insulele Falklands ca o replică la teoria lui Boris Johnson.
Boris Johnson a calificat decizia lui Vladimir Putin de a lansa ceea ce Moscova numește o „operațiune militară specială" împotriva Ucrainei drept un „exemplu perfect de masculinitate toxică" și a ironizat postura de macho a președintelui rus.
„Vreau doar să amintesc evenimentele din istoria recentă, când Margaret Thatcher a decis să lanseze operațiuni militare împotriva Argentinei pentru Insulele Falkland. Așadar, o femeie a luat decizia de a lansa o acțiune militară", a declarat joi Vladimir Putin, în timpul conferinței de presă din cadrul unei vizite în Turkmenistan.
Rușii confirmă retragerea de pe Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 12:10 Ministerul rus al Apărării a confirmat în briefingul zilnic că rușii s-au retras de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, susținând că este un „gest de bunăvoință” pentru a facilita transporturile de cereale.
„La 30 iunie 30, ca un gest de bunăvoință, forțele armate ale Federației Ruse și-au încheiat sarcinile atribuite pe Insula Șerpilor și au retras garnizoana staționată acolo. Astfel, comunității mondiale i s-a demonstrat că Federația Rusă nu interferează cu eforturile ONU de a organiza un coridor umanitar pentru exportul de produse agricole de pe teritoriul Ucrainei”, a anunțat ministerul rus al Apărării.
Ucrainenii spun că forțele ruse s-au retras de pe Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 11:50 Forțele armate ale Ucrainei au anunțat joi, într-un mesaj publicat pe Telegram, că i-au alungat pe ruși de pe Insula Șerpilor.
„În timpul nopții, ca urmare a unei operațiuni militare de succes cu unitățile noastre de rachete și artilerie, inamicul a evacuat în grabă ultimii ocupanți ai garnizoanei cu două bărci cu motor și probabil au părăsit insula. În prezent, Insula Șerpilor este acoperită de foc și fum și au loc explozii. Rezultatele finale ale operațiunii sunt în curs de investigare”, se arată în mesajul publicat pe Telegram.
Imaginile care circulă pe rețelele sociale par să arate insula învăluită în fum.
Rușii au aruncat intenționat două bombe de 500 de kg asupra teatrului din Mariupol, deși pe clădire era scris vizibil "Copii" (Raport)
ACTUALIZARE 11:30 Rușii au comis o crimă de război atunci când au bombardat teatrul din Mariupol, concluzionează o investigație amplă a Amnesty International. În atacul din 16 martie au murit zeci de oameni, vizați intenționat de forțele ruse, se arată în raport. Experții Amnesty International au stat de vorbă cu mai mulți supraviețuitori care au povestit ce s-a întâmplat în momentul bombardamentului.
În cel mai recent raport al său, Amnesty International documentează modul în care armata rusă a vizat în mod intenționat teatrul, deși știa că sute de civili se adăposteau acolo în 16 martie.
Concluzia este că atacul a fost cu siguranță efectuat de avioane de luptă rusești, care au aruncat două bombe de 500 de kilograme care au căzut aproape una de cealaltă și care au explodat simultan.
Trupele ruse încearcă să spargă rezistența ucraineană la Lisiceansk
ACTUALIZARE 11:10 Armata rusă îşi concentrează joi luptele pentru înfrângerea buzunarelor de rezistenţă care au mai rămas în oraşul Lisiceansk, a cărui ocupare i-ar permite să controleze întreaga regiune Lugansk din estul ţării, relatează EFE şi Ukrinform, citând un raport al Statului Major General al forţelor armate ucrainene cu privire la situaţia la zi de pe front.
„Trupele ruse desfăşoară o ofensivă în apropiere de Verhnekamenka şi operaţiuni de asalt în zona rafinăriei de petrol Lisiceansk, unde luptele continuă”, se menţionează în raportul postat pe pagina de Facebook a Statului Major General.
Guvernul de la Moscova susţine însă că armata rusă controlează deja instalaţiile petroliere, lucru ce nu poate fi verificat dintr-o sursă independentă.
„În direcţia (vecină) Doneţk, inamicul - sprijinit de artilerie - încearcă să blocheze oraşul Lisiceansk şi să preia controlul asupra unui sector al drumului care leagă Lisiceansk de Bahmut”, localitate din apropiere, se arată în raportul militar.
„Invadatorii au ţintit infrastructuri civile în perimetrul localităţilor Lisiceansk, Verhnekamenka şi Siversk şi au lansat un atac aerian asupra Vovcioiarovka”, conform textului citat.
Astfel, trupele ruse continuă să-şi concentreze atacurile asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, componente ale Donbasului, situat la frontiera cu Ucraina, în încercarea de a uni acest teritoriu cu zonele din sudul ucrainean pe care le controlează deja, notează Agerpres.
O altă zonă afectată de bombardamente este regiunea Harkov (nord-est), a cărei capitală este al doilea oraş ca mărime al ţării.
Acolo, „inamicul continuă să-şi apere poziţiile ocupate anterior. Invadatorii au deschis focul din tancuri, mortiere, artilerie şi au lansat tiruri cu rachete asupra cartierelor oraşului Harkov, precum şi asupra localităţilor Pitomnik, Ukrainka, Peremoha, Dementievka, Prudianka, Korobocikino şi Rubijne ”, se mai menţionează în raportul citat.
Forțele ucrainene i-au atacat din nou pe rușii care au ocupat Insula Șerpilor și au distrus un sistem de rachete Panțîr-S1
ACTUALIZARE 10:57 Forţele armate ucrainene au comunicat miercuri seara că au lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ocupanţii ruşi pe Insula Şerpilor, subliniind că vor continua operaţiunile de eliberare a acestui punct de importanţă strategică pentru controlul rutelor maritime în Marea Neagră, potrivit agenţiei de presă Ukrinform.
„În Marea Neagră continuă operaţiunea de eliberare a insulei, avem deja confirmarea distrugerii a încă unui sistem de rachete Panţîr-S1 (sistem combinat de rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune)”, menţionează Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene într-un comunicat privind evoluţia situaţiei de pe front în sudul Ucrainei.
În data de 28 iunie, armata ucraineană comunicase un nou atac asupra Insulei Şerpilor. Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de operaţiuni Sud, Natalia Gumeniuk, declarase că trei sisteme de rachete Panţîr-S1 au fost distruse în Insula Şerpilor, potrivit Unian.
Potrivit acesteia, staţia radar din insulă nu mai funcţionează, iar ruşii întâmpină dificultăţi în a aduce noi rezerve de armament aici, scrie Agerpres. Armata ucraineană susţine că va continua să atace poziţiile ruseşti din Insula Şerpilor până la eliberarea deplină a acestei fâşii de uscat, capturată de Rusia în prima zi a invaziei sale în Ucraina.
În general, miercuri, aviaţia ucraineană a efectuat şapte lovituri aeriene cu avioane de atac şi elicoptere vizând un post de comandă şi de observare rusesc, mai multe acumulări de forţe şi echipamente inamice, două depozite de muniţii de-a lungul liniei frontului în sudul ţării, a indicat comandamentul citat, adăugând că unităţile de rachete şi artilerie au realizat aproximativ 150 de misiuni.
Ca urmare, partea rusă a pierdut peste 40 de soldaţi, două obuziere Msta-B şi un obuzier autopropulsat Msta-S, trei vehicule blindate, precum şi carburant în zonele de luptă din sudul Ucrainei, conform agenţiilor de presă ucrainene menţionate, ale căror informaţii nu pot fi verificate din surse independente.
Raport al parlamentarilor britanici: Guvernul britanic nu a luat măsuri ca să blocheze „banii murdari” ai rușilor
ACTUALIZARE 10.50 Complezența guvernului britanic permite „banilor murdari” ruși să circule în continuare în Marea Britanie, în ciuda războiului din Ucraina, au avertizat parlamentarii din comisia pentru politică externă a Camerei comunelor, scrie The Guardian.
Comisia a acuzat eșecul miniștrilor în luarea unor măsuri eficiente, ceea ce înseamnă că activele „spălate” prin City of London sunt folosite pentru a finanța războiul lui Putin, potrivit PA Media.
Într-un raport extrem de critic, guvernul este acuzat că a întârziat să impună sancțiuni, parlamentarii adăugând că este „rușinos”.
„Lipsa de voință a guvernului de a înainta o legislație pentru a opri fluxul de bani murdari a contribuit, cel mai probabil, la convingerea în Rusia că Regatul Unit este un refugiu sigur pentru averile corupte. Este rușinos că a fost nevoie de un război pentru a face Guvernul să intre în acțiune.
Deși miniștrii au vorbit elocvent în Cameră despre necesitatea de a reprima cleptocrații, retorica nu a fost însoțită de acțiuni constructive. Prea mult timp, guverne succesive au permis cleptocraților să-și spele banii murdari în << spălătoria de bani >> londoneză”, se mai arată în raport.
Putin avertizează că va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va amplasa infrastructuri militare în Finlanda și Suedia
ACTUALIZARE 10.18 Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va amplasa infrastructuri militare în Finlanda și Suedia, după ce cele două țări nordice au fost invitate oficial la summitul de la Madrid să facă parte din Alianța Atlanticului de Nord, notează The Guardian.
Totuși, liderul de la Kremlin a spus că nu este „nicio problemă” pentru Rusia, dacă Finlanda și Suedia aderă la NATO.
Putin a fost citat de agențiile ruse de presă spunând că nu poate exclude că ar apărea tensiuni în relațiile Moscovei cu Helsinki și Stockholm în legătură cu aderarea lor la NATO.
Putin a denunțat, totodată, „ambițiile imperialiste” ale NATO care încearcă să-și afirme „hegemonia”.
„Nu avem probleme cu Suedia și Finlanda, așa cum avem cu Ucraina”, a spus Putin la o conferință de presă la Așgabat, capitala turkmenă. „Dacă Finlanda și Suedia vor, lăsați-le să se alăture. Este treaba lor, se pot alătura oriunde doresc”, a spus liderul regimului de la Moscova.
Totuși, Vladimir Putin a avertizat „dacă acolo (în Finlanda și Suedia - n.red.) ar fi desfășurate contingente militare și infrastructură militară, am fi obligați să răspundem simetric și să ridicăm aceleași amenințări pentru acele teritorii în care au apărut amenințări pentru noi”.
Citește continuarea AICI
Putin le răspunde liderilor G7 după ironiile pe seama imaginii sale de bărbat dur
ACTUALIZARE 09.45 Preşedintele rus Vladimir Putin nu a lăsat fără reacţie recentele ironii ale liderilor G7 pe seama imaginii sale de „mascul alfa” pe care şi-o promovează de ani buni, afirmând miercuri că a-i vedea pe cei şapte dezbrăcaţi până la brâu ar fi „dezgustător”.
Premierul britanic Boris Johnson a întrebat în glumă duminică, în deschiderea summitului G7 în Germania, dacă liderii celor mai industrializate şapte state din lume ar trebui să-şi păstreze pe ei sacourile sau să le scoată pentru a-şi arăta „pectoralii” în fotografia de grup.
„Noi trebuie să arătăm că suntem mai puternici decât Putin”, a continuat pe acelaşi ton glumeţ Johnson, căruia i-a ţinut isonul premierul canadian Justin Trudeau. „Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie la pieptul gol”, a spus Trudeau, referindu-se la o faimoasă fotografie a lui Vladimir Putin călare, cu bustul gol, din 2009.
„Nu ştiu cum voiau să se dezbrace, până la brâu sau de la brâu în jos, dar oricum ar fi fost o privelişte dezgustătoare”, a replicat ironic Putin, care nici el nu se mai poate lăuda cu forma fizică de odinioară, scrie AFP, citată de Agerpres.
ISW: Rusia are încă ambiții teritoriale dincolo de Donbas
ACTUALIZARE 09.12 Rusia are încă ambiții teritoriale dincolo de Donbas, potrivit celei mai recente analize a Institutului pentru Studiul Războiului din Washington (ISW).
ISW mai spune că forțele ruse continuă să se angajeze în operațiuni ofensive la nord de Harkov. Moscova va continua să-și consume forța militară și echipamentele în astfel de operațiuni, sacrificând, eventual, forța ofensivă a trupelor pe axe de avans critice.
Analiștii ISW mai spun că regimul de la Kremlin stabilește condițiile pentru a anexa regiunile din Herson și Zaporojie la Federația Rusă sub modelul „Gubernia Taurida” de dinainte de 1917.
Principalele concluzii ale evaluării zilnice a ISW:
- Forțele ruse ar putea planifica o provocare sub steag fals la centrala nucleară Zaporojie.
- Forțele ruse au continuat operațiunile ofensive în și în jurul lui Lisiceansk.
- Forțele ruse au înregistrat câștiguri marginale la est de Bakhmut de-a lungul autostrăzii E40 și ar putea căuta să se pregătească pentru o ofensivă directă asupra lui Bakhmut.
- Forțele ruse au continuat operațiunile ofensivele pentru a avansa spre Sloviansk dinspre nord-vest, lângă granița dintre Harkov și Donețk.
- Forțele ruse au continuat să-și consolideze prezența defensivă de-a lungul Axei de Sud.
Cehia restricționează accesul la universitățile sale pentru cetățenii ruși
ACTUALIZARE 08.45 Cehia restricționează accesul la universitățile sale pentru cetățenii ruși care vor să studieze cursurile facultăților tehnice. Cei care dau o declarație în scris prin care se distanțează de războiul Moscovei din Ucraina vor putea să-și continue studiile, potrivit Deutsche Welle.
CNN: Ultima dată când Moscova a folosit hrana ca pe o armă în Ucraina au murit 4 milioane de oameni
ACTUALIZARE 08.38 Cine crește în Ucraina învață să nu lase firimituri pe masă. Generația tânără a deprins acest obieci de a nu risipi pâinea de la bunicii care au supraviețuit foametei cu care Ucraina s-a confruntat în 1932-33, cunoscută și sub numele de Holodomor, scrie CNN. Istoria Holodomorului i-a făcut pe ucraineni să își vadă țara ca pe o vicimă a imperiului sovietic și, în ultimii ani, anexarea Crimeei, conflictul din Donbas și invazia din acest an în care hrana este folosită ca o armă au întărit această viziune.
„De multe ori am auzit povestea conform căreia supa de măcriș sălbatic i-a salvat viața bunicii și fraților ei în timp ce grâul colectat din satul ei era lăsat să se strice în gară”, a povestit Daria Mattingly, un istoric din Ucraina specializat în Holodomor.
„Grâul acela ar fi putut salva atât de multe vieți, dar 'statul' nu a permis acest lucru”, a spus Mattingly. „Bunica mea nu a mai suportat să vadă măcriș pentru restul vieții ei și întotdeauna avea un dulap plin cu sare și făină.”
Odată cu „glasnost”-ul din anii '80 și independența Ucrainei de Uniunea Sovietică la scurt timp după aceea a venit și libertatea de a procesa această traumă națională.
Citește continuarea AICI
Culisele negocierilor care l-au convins pe Erdogan să accepte aderarea Suediei și Finlandei la NATO
ACTUALIZARE 08.25 Acordul prin care Turcia a hotărât să nu mai blocheze aderarea la NATO a Suediei și Finlandei a fost obținut după 11 ore de negocieri și săptămâni întregi de „wrestling politic” în capitalele europene, suplimentat de o implicare extrem de fin calibrată a președintelui Joe Biden. Însă cu câteva momente înainte de parafarea acordului, încă părea că nu se va ajunge nicăieri, scrie Reuters.
După două ore de discuții intense, marți, înainte de summit-ul NATO de la Madrid, liderii încă se străduiau să găsească compromisul, părțile nefăcând altceva decât să reitereze cu frustrare pozițiile lor deja cunoscute, a spus ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
„Apoi am făcut o pauză de cafea și, după cum știe toată lumea, cele mai bune idei vin în timpul unei pauze de cafea. Într-un final, spre finalul întâlnirii, ne-a fost mai ușor să ajungem la o concluzie”, a spus Haavisto.
Atât de neașteptată a fost reușita încât i-a luat prin surprindere și pe oficialii de la summit. Jurnaliștii au fost chemați să participe la semnarea acordului, însă fără să li se spună cine va participa și de ce.
Câteva moment mai târziu, liderii Turciei, Suediei și Finlandei, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, au stat unul lângă celălalt în timp ce miniștrii lor de externe au semnat documentul. Oficialii turci au aplaudat, însă nimeni nu le-a explicat jurnaliștilor la ce anume erau martori.
Citește continuarea AICI
„Călăul din Siria”, înlocuit de la comanda trupelor ruse din Ucraina. Cine e noul general trimis să câștige războiul lui Putin (presă)
ACTUALIZARE 08.10 Declarațiile oficiale și imaginile publicate de Ministerul rus al Apărării sugerează că Rusia a schimbat recent din nou conducerea militară a trupelor din Ucraina. Temutul general Alexandr Dvornikov, supranumit „Călăul din Siria”, ar fi fost înlocuit cu generalul-colonel Ghenadi Jidko, adjunctul ministrului Apărării de la Moscova, scrie The Moscow Times, care citează analiști în domeniul apărării.
Generalul Alexandr Dvornikov, care conducea ofensiva rusă în Ucraina, nu a mai fost văzut în public de mai multe săptămâni.
„Pare să confirme că generalul-colonel Ghenadi Jidko este comandantul forțelor ruse în Ucraina”, a notat analistul militar Rob Lee într-un mesaj pe Twitter, comentând imaginile publicate de Ministerul Apărării de la Moscova.
„Aceste schimbări drastice în rândul armatei ruse, dacă au avut loc, nu sunt măsuri luate de o forță aproape de un succes major”, a arătat think tank-ul american Institute for the Study of War.
În ciuda unor victorii importante în estul Ucrainei - lângă Popasna, Severodonețk -, avansul Rusiei este încet și, potrivit analiștilor, a costat multe vieți de soldați.
Citește continuarea AICI
Trezoreria SUA a anunțat transferul unei tranșe de 1,3 miliarde de dolari pentru Ucraina
ACTUALIZARE 07.30 Trezoreria SUA a anunţat miercuri transferarea a 1,3 miliarde de dolari pentru ajutor economic acordat Ucrainei, în cadrul unui prim sprijin de 7,5 miliarde de dolari promis de administraţia Biden în luna mai.
''Cu acest ajutor economic, ne reafirmăm angajamentul ferm faţă de poporul ucrainean în timp ce se apără de agresiunea lui Putin şi lucrează pentru a-şi susţine economia'', a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.
Aceşti 1,3 miliarde de dolari sunt transferaţi guvernului ucrainean prin intermediul Băncii Mondiale şi fac parte dintr-un pachet de ajutor economic de 7,5 miliarde de dolari al Statelor Unite în cadrul unui vast credit de urgenţă semnat de preşedintele Joe Biden.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, războiul dus de Rusia în Ucraina riscă să ducă la o contracţie de 45% a economiei ucrainene în 2022.Ţara se confruntă cu un deficit bugetar în creştere de cinci miliarde de dolari pe lună, având în vedere veniturile în scădere şi incapacitatea de a accesa finanţări de pe pieţele externe.
Donatorii internaţionali au făcut eforturi pentru a ajuta Ucraina. Astfel, explică Trezoreria SUA, G7 şi Uniunea Europeană au promis finanţări de 29,6 miliarde de dolari pentru Kiev, dintre care 8,5 miliarde de dolari ajutor american.
Marea Britanie va acorda Ucrainei un ajutor militar suplimentar de un miliard de lire sterline
ACTUALIZARE 07.20 Guvernul britanic a anunţat, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone.
Aceste noi fonduri vor creşte ajutorul militar britanic pentru Kiev la 2,3 miliarde de lire sterline, a precizat Downing Street, într-un comunicat, calificând această creştere importantă o ''nouă fază'' a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive.
În detaliu, ajutorul suplimentar oferit include ''sisteme sofisticate de apărare antiaeriană, dispozitive aeriene fără pilot, echipamente electronice inovatoare şi mii de echipamente vitale pentru soldaţii ucraineni'', a precizat guvernul.
ACTUALIZARE 07.00 Numărul victimelor din mall-ul bombardat de ruși, acum trei zile, putea fi mai mic.
Oamenii aflați la cumpărături ar fi ignorat alarmele care au anunțat iminența unui atac, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de Urgență din Ucraina.
De cealaltă parte, Rusia susține în continuare că nu a bombardat centrul comercial și că toate informațiile despre acest atac ar fi false.
18 oameni au murit, 59 au fost răniți și 36 sunt dați dispăruți după ce o rachetă de croazieră X-22 a căzut peste mall-ul din Kremenciuk..
Cele mai importante informații de miercuri despre războiul din Ucraina:
- NATO califică Rusia drept „cea mai mare amenințare pentru securitatea aliaților”
- Ucraina salută „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia
- Ucraina rupe relațiile cu Siria după ce Assad a recunoscut republicile separatiste din Donbas
- Perspectivele războiului rămân „destul de sumbre” avertizează șefei comunității de informații a SUA
- Cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiul: 144 de soldați, dintre care 95 de „apărători” din Azovstal
- Zelenski, discurs la Madrid: „Politica ușilor deschise a NATO nu ar trebui să semene cu vechile turnichete de la metroul din Kiev”
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
