Sari la conținut

Alegerile din Olanda, test important pentru Europa

Uniunea Europeană va fi mâine cu ochii pe Olanda, ţară în care au loc alegeri parlamentare. După experienţele Brexit şi Donald Trump, scrutinul din Ţara Lalelelor este un test extrem de important. De ce? Fiindcă partidul extremistului de dreapta Geert Wilders este cotat cu şanse la câştigarea scrutinului. 

Alegerile din Olanda sunt urmărite cu mare atenție deoarece, spun analiștii politici, reprezintă un fel de prefață pentru supersezonul electoral care urmează. În primăvară sunt alegeri prezidențiale în Franța, unde reprezentanta partidului de extremă dreapta Marine Le Pen este cotată cu șanse de a intra cel puțin în turul doi al scrutinului, iar în Germania vor avea loc, în toamnă, alegeri legislative. Și în Germania mișcările naționaliste au început să ia amploare. Astfel, se schimbă curentul de opinie într-o treime din populația Uniunii Europene, iar din acest motiv toți ochii sunt acum pe Țara Lalelelor. 

După Brexit, vocea tot mai puternică a partidului condus de extremistul de dreapta Geert Wilders, provoacă îngrijorare. Acum o săptămână partidul lui Geert Wilders  ar fi câştigat 29 de mandate dintre cele 150 ale Parlamentului de la Haga. Acum mai are şanse doar la 25, potrivit unui sondaj dat publicității duminică. Nu doar că popularitatea sa este în declin, dar s-a evaporat şi diferenţa confortabilă pe care o avea în faţa actualului premier, Mark Rutte.

Partidul său este aşteptat să obţină cel mult 24 de mandate. În acest ritm, spun statisticienii, până la alegerile de miercurea viitoare, ordinea primilor candidaţi s-ar putea inversa. De vină pentru acest regres, spun analiştii consultaţi de Bloomberg, ar fi Donald Trump a cărui victorie în Statele Unite a impulsionat electoratul antisistem din Europa, dar a cărui platformă politică odată implimentată a strânit haos în ţară. Totuşi, avântul obţinut de populistul olandez care promovează idei anti-islam, anti-Uniunea Europeană şi anti-imigraţie a fost suficient să stârnească preocupare pe culoarele puterii.

„Există un segment al societăţii care simte că vocea sa nu mai este ascultată. În esenţă, populismul este o expresie a dorinţei acestor oameni de a se implica mai mult în procesul de luare a deciziilor politice. Simt că elita politică nu îi mai reprezintă cu adevărat. Totul este legat şi de o oarecare teamă a pierderii identităţii olandeze, de schimbările care au loc în ţară şi asupra cărora oamenii simt că nu au niciun control acestea fiind, printre altele, şi rezultatul numărului mai mare de migranţi care au ajuns în Olanda”, a declarat ambasadoarea Olandei la București, Stella Ronner. 

Oamenii sunt atenţi şi la sondaje şi mai ales la acurateţea lor, după ce statisticile au eşuat să anticipeze votul britanicilor în privinţa Brexitului şi victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

De mai mult de un secol, guvernul olandez este condus de coaliţii pentru că niciun partid nu a reuşit să obţină majoritatea parlamentară. Chiar şi dacă Partidul Libertăţii condus de Geert Wilders ar câştiga alegerile, formaţiunea are şanse minime să-şi găsească parteneri pentru o alianţă. Dar victoria sa ar fi suficientă să realimenteze tendinţele naţionaliste de pe continent, iar asta-i îngrijorează nu doar pe politicieni, ci şi pe investitorii.

„Nimeni nu se aşteaptă ca unul dintre celelalte partide să facă echipă cu el sau cel puţin nu fără o atenuare semnificativă a agendei sale. Îngrijorările se bazează mai degrabă pe intuiţie. Dacă într-adevăr câştigă detaşat, cu un scor peste aşteptări, am putea avea o imagine a ceea ce s-ar putea întâmpla la alegerile prezidenţiale din Franţa, din aprilie”, a spus Aleksandra Gjorgievska, jurnalistă la Bloomberg. 

Ultima confruntare electorală

Într-o ultimă confruntare electorală, luni seară, liderii partidelor care conduc în sondaje, Mark Rutte şi Geert Wilders au vorbit foarte mult despre Nexit, adică ieşirea Olandei din Uniunea Europeană. Amândoi liderii s-au străduit să fie cât mai convingători, pentru că, apreciau analiştii olandezi, această confruntare putea influenţa voturile nehotărâţilor, al căror procent este imens - cel puţin 40%.

Mark Rutte, premierul în exercţiu şi preşedintele Partidului Popular Liberal-Democrat (VVD) a spus că va face totul pentru a-l împiedica pe liderul populist să formeze guvernul şi să-şi pună în aplicare promisiunea de a face referendum pentru ieşirea din UE. El a declarat că vrea să pună capăt populismului dăunător.

Există o mare diferenţă între a scrie Tweeturi de pe canapea şi a guverna o ţară, a declarat acesta. Se referea la extremistul Geert Wilder care a cerut pe Twitter ca toţi reprezentanţii oficiali ai Turciei în Olanda să fie expulzaţi din ţară.

„Dacă vreţi ca banii Olandei să se ducă la solicitanţii de azil, la Bruxelles şi în Africa, votaţi partidul lui Mark Rutte. Dacă vreţi să opriţi islamizarea Olandei, votaţi-mă pe mine", a declarat candidatul Partidului Libertăţii, în replică la afirmaţiile premierului.

Tensiuni tot mai mari între Olanda și Turcia

Alegerile din Olanda vin pe fondul unor tensiuni tot mai mari cu Turcia. Preşedintele Recep Erdogan a declarat că Olanda se comportă ca o ţară bananieră şi a vorbit despre atitudini naziste.  Declaraţiile au venit după ce Haga a expulzat un ministru turc şi a refuzat, vineri, să permită aterizarea avionului altui ministru. Ambii oficiali mergeau în Olanda pentru a face campanie în favoarea modificării Constituţiei pentru extinderea prerogativelor preşedintelui. În replică, ambasadorul Olandei în Turcia a fost convocat de Ministerul de Externe de la Ankara.

Olanda este singura dintre ţările membre care au interzis intrarea pe teritoriul său a unui ministru turc, de aici şi criticile din partea Turciei.

Criza deschisă dintre cele două țări a influențat alegătorii olandezi de origine turcă cu privire la scrutinul din Olanda. Geert Wilders, reprezentantul partidului de extremă-dreaptă, nu va primi votul acestora. Se pare că schimbul de replici cu Recep Erdogan i-a adus câştig de teren premierului olandez Mark Rutte a cărui fermitate faţă de Ankara a fost apreciată de alegători.

Va afecta rezultatul scrutinului atitudinea față de România?

De-a lungul timpului, Geert Wilders s-a făcut remarcat și prin atitudinea sa agresivă față de români. În 2013, el a protestat la Ambasada României de la Haga faţă de deschiderea frontierelor olandeze pentru muncitori români şi bulgari. Liderul extremist a venit, atunci, la ambasadă cu un indicator rutier pe care scria „Accesul interzis”, în olandeză şi română.

Geert Wilders s-a aflat și la originea unui site xenofob, îndreptat mai ales împotriva imigranților români și bulgari, dar inițiativa a eșuat lamentabil.

Cu toate acestea, analiștii spun că oricare ar fi rezultatul alegerilor din Olanda, este greu de crezut că guvernul de la Haga îşi va schimba radical părerea despre România. Olanda s-a opus vehement, în ultimii ani, intrării ţării noastre şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen. Motivul invocat a fost corupţia.

Sursa: Digi24 HD