Sari la conținut

Atena primește o neașteptată mână de ajutor. BCE va continua să finanțeze băncile grecești

ACTUALIZARE 15.47. Banca Centrală Europeană va continua să finanţeze băncile greceşti. Decizia - cumva neașteptată - a fost luată astăzi de Consiliul Director al instituţiei, după ce ieri, Parlamentul de la Atena a aprobat organizarea unui referendum asupra măsurilor de austeritate cerute de creditori.

Consiliul guvernatorilor BCE a convenit duminică să menţină fondurile aflate la dispoziţia băncilor elene la nivelul stabilit vineri. La sfârşitul săptămânii trecute, finanţarea primită de băncile elene se ridica la aproape 89 de miliarde de euro.

Decizia sugerează că BCE intenţionează să îşi protejeze propriile fonduri în condiţiile în care statul elen se îndreaptă spre colaps financiar, informează Mediafax.


ACTUALIZARE 14.10. Premierul Franţei nu crede că Banca Centrală Europeană va putea să taie asistenţa de urgenţă oferită băncilor din Grecia. O astfel de măsură ar fi iresponsabilă şi ar putea duce la ieşirea statului elen din uniunea monetară, scenariu pe care Franţa nu este pregătită să-l accepte.

Manuel Valls, premierul Franţei: „Nu mă pot resemna cu gândul că Grecia ar putea ieşi din zona euro. Trebuie să facem tot ce este posibil pentru ca Atena să rămână în zona euro. Asta înseamnă, pe de-o parte, respectarea Greciei şi a democraţiei şi, pe de altă parte, respectarea normelor europene. Concluzia este că guvernul elen trebuie să se întoarcă la masa negocierilor”.

VIDEO Declaraţii făcute de Manuel Valls

ACTUALIZARE 12.30. Banca Centrală Europeană ar putea anunţa astăzi stoparea finanţării de urgenţă a băncilor greceşti. Cel puţin aşa susţin jurnaliştii de la BBC, care ar fi primit informaţia de la mai multe surse. 

Experţii financiari atrag atenţia că băncile elene ar putea să nu mai aibă lichidităţi, iar Grecia ar putea anunţa că mâine, băncile să rămână închise.

La începutul lunii, BCE majorase plafonul liniei de finanţare de urgenţă cu peste 2 miliarde de euro, după ce grecii au retras foarte mulţi bani din bănci şi din cauza îngrijorărilor privind negocierile dintre Atena şi creditori.

Ieşirea Greciei din zona euro este iminentă, avertizează ministrul austriac de finanţe.

Şeful FMI, Christine Lagarde, a avertizatîntr-un interviu la BBC că instituția nu va mai finanța Grecia dacă autoritățile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie. 

Ţările estice, printre care şi România, ar fi afectate de o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, avertizează agenţia britanică de consultanţă Capital Economics. Totul, în contextul în care investiţiile greceşti în România sunt de aproape 13,5 miliarde de euro.


Referendumul a fost aprobat în toiul nopții de 178 de deputați dintr-un total de 300. Conservatorii din Noua Democrație și socialiștii din PASOK au votat împotrivă, la fel și comuniștii și partidul centrist Potami. Potrivit textului votat de Parlament, grecii vor trebui să spună DA sau NU măsurilor pe care creditorii Greciei le-au prezentat vineri premierului Alexis Tsipras ca exigențe pentru a continua programul de asistență financiară.

Citiţi şi

Ieşirea Greciei din zona euro, un scenariu de coşmar pentru Europa. Tratatele nu prevăd o asemenea situaţie

GRECIA. Jumătate din bancomate, golite. La cozile interminabile au stat şi lideri Syriza

Problemele Greciei, o tragedie în mai multe acte

Eurogrup refuză noi concesii pentru Grecia

Lăsând la o parte orice neutralitate - așa cum și-ar fi dorit europenii - premierul Alexis Tsipras a făcut apel la greci să spună un mare NU la referendum. În schimb, opoziţia de dreapta a afirmat că nu va permite nimănui să transforme Grecia în Venezuela şi că un „Grexit” va da ţara cu mulţi ani înapoi.

Țările din zona euro vor lua toate măsurile posibile ca să evite extinderea problemelor din Grecia pe restul continentului, în cazul în care Atena arată că renunţă la moneda unică, a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble.

Oficialul de la Berlin a avertizat totodată că statul elen va trece prin probleme acute în următoarele zile din cauza deciziei guvernului grec de a organiza un referendum, măsură respinsă de creditori.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, spune că Grecia trebuie să rămână în zona euro şi promite că va discuta personal cu liderii ţărilor din zona euro ca să găsească o soluţie.

Alexis Tsipras a declarat de la tribuna Parlamentului că poporul are dreptul să-şi decidă democratic viitorul şi a cerut Europei să accepte voinţa grecilor. De asemenea, şeful executivului elen a spus că numai atunci când poporul grec va vota NU, vor înţelege creditorii că Grecia nu este terminată.

Nu vom cere voie de la domnii Schauble şi Dijsselbloem să apărăm şi să protejăm democraţia în locul unde s-a născut! Referendumul prin care poporul îşi va decide viitorul într-un mod suveran va avea loc în mod normal duminica viitoare, chiar dacă partenerilor noştri le place sau nu”, a proclamat Alexis Tsipras de la tribuna Parlamentului.

În favoarea referendumului propus de Syriza au votat partenerii de coaliţie din partidul de extremă-dreaptă Grecii Independenţi, dar şi parlamentarii formaţiunii neonaziste Zorii Aurii.

Opoziţia a respins ferm ideea unei consultări populare şi a numit cele trei partide care au votat propunerea guvernului „troika drahmei” (moneda grecească înainte de adoptarea monedei unice europene – n.r.)

„Nu vom permite nimănui să transforme Grecia în Zambia sau Venezuela”, a declarat Antonis Samaras, fost premier.

Se deschide Cutia Pandorei

Înainte de votul din Parlamentul de la Atena, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble, a avertizat că statul elen va trece prin probleme acute în următoarele zile din cauza decizie guvernului grec de a organiza un referendum.

„Este clar că vom face totul ca să ne luptăm cu pericolul răspândirii problemelor”, a spus el.

Şi alte ţări din zona euro par că se pregătesc pentru „Grexit”.

„Suntem mai bine pregătiţi decât eram în 2011, 2012”, consideră Alexander Stubb, ministrul finlandez de finanțe.

„Nu mai trebuie să aşteptăm până luni să vedem ce se întâmplă cu criza. Criza a început deja”, a avertizat Michael Noonan, ministrul irlandez de finanțe.

Ieşirea Greciei din zona euro ar fi o măsură fără precedent. Oficial nici nu există prevăzută în tratate o astfel de posibilitate.

Încleștarea titanilor

Ceea ce se întâmplă în prezent între Grecia și Uniunea Europeană este, în fapt, o luptă încleștată, în care fiecare își etalează armele.

Înainte de ultima rundă de discuții în Eurogrup, care trebuia să aibă loc sâmbătă, premierul elen s-a întors acasă și a anunțat referendumul, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cerându-le partenerilor de discuție din UE și FMI să mai păsuiască Grecia o lună, până când poporul va decide. A motivat că el, ca premier, nu are mandat pentru a accepta măsuri de austeritate „de nesuportat”. Luați prin surprindere, creditorii au contraatacat și au refuzat să facă orice altă concesie Greciei. Ei au anunțat, sâmbătă, că programul de asistență financiară pentru Grecia nu va fi prelungit dincolo de termenul-limită, 30 iunie.

„Toate ţările din Zona Euro intenţionăm să ne folosim de toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a menţine integritatea şi stabilitatea Zonei Euro. Eurogroup-ul va monitoriza cu atenţie situaţia financiară şi economică din Grecia, este pregătit să se reunească din nou pentru a lua deciziile care se cer atunci când este nevoie, atât în interesul Greciei, cât şi în cel al Zonei Euro în întregul ei”, a declarat președintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem.

Deşi a dat de înţeles că ar putea avea loc noi negocieri, şeful Eurogrupului a subliniat că Grecia nu va mai beneficia de vreo amânare. Referendumul convocat pe 5 iulie este cel care, spune oficialul, a blocat definitiv discuţiile despre acordarea unui nou ajutor financiar. „Ţine de responsabilitatea Guvernului grec în orice situaţie de a-şi asuma obligaţiile faţă de creditorii săi”, a spus Dijsselbloem.

De partea sa, executivul de la Atena susţine că măsurile economice cerute de creditori nu sunt adecvate.

„Propunerile finale înaintate de instituţii erau, din punct de vedere tehnic, inadecvate. Nu ne ieşeau calculele. Nimic din acel pachet de măsuri nu ar fi înlăturat temerile legate de o ieşire a Greciei din zona euro, de efectul de ultimatum, pentru a permite economiei să-şi revină. (Organizăm referendumul) pentru a permite poporului grec să-şi spună părerea despre propunerile creditorilor, mai ales că sunt şanse foarte mari ca cetăţenii să voteze împotriva recomandărilor noastre şi în favoarea propunerilor făcute de instituţii”, a declarat ministrul elen de finanțe, Yanis Varoufakis.

Banca Centrală Europeană a anunţat o reuniune de urgenţă pentru a decide dacă mai poate susţine băncile greceşti printr-un ajutor financiar. Ajutorul oferit până acum de BCE se ridică la aproximativ 90 de milioane de euro.

Între timp, grecii au început să-şi scoată economiile din bănci şi îşi fac provizii, de teamă că peste câteva zile nu vor mai găsi nimic de cumpărat. Opiniile oamenilor sunt împărţite atunci când sunt întrebaţi ce vor vota la referendumul din 5 iulie.

Rămâne acum săptămâna de foc până la referendumul de duminica viitoare, timp în care Grecia este expusă unui cutremur financiar: marți, 30 iunie, nu va putea rambursa FMI tranșa de 1,5 miliarde de euro din împrumut şi în aceeaşi zi se încheie planul de asistență financiară internațională de care Atena beneficiază din 2012. În zilele următoare, Banca Centrală Europeană va tăia ultimul canal de finanțare al băncilor grecești.

Două sondaje efectuate imediat după anunțarea referendumului, publicate duminică, arată că o largă majoritate a grecilor sunt în favoarea acordului cu creditorii. Potrivit unuia dintre ele, 47 la sută ar vota DA la referendum, iar cel de-al doilea sondaj arată că 57 la sută dintre persoanele intervievate au spus că doresc să existe un acord cu Europa.