Sari la conținut

Reuniune OSCE | Discuţii despre situaţia din Nagorno-Karabah

ACTUALIZARE 8.24: Azerbaidjanul ameninţă că va lansa un atac asupra capitalei enclavei Nagorno-Karabah în cazul în care forţele armene nu încetază focul asupra civililor din această regiune. 

Grupul de la Minsk pentru Nagorno-Karabah, co-prezidat de Franţa, Statele Unite şi Rusia, se reuneşte pentru a discuta despre reluarea ostilităţilor în acest teritoriu disputat de Azerbaidjan şi Armenia.

Preşedintele armean a spus că sunt cele mai ample lupte în Nagorno-Karabah de după 1994, atunci când a fost semnat armistiţiul. Regiunea azeră locuită majoritar de armeni şi-a declarat independenţa în 1991, dar acest lucru nu a fost recunoscut niciodată de Baku şi a fost cauza războiului sângeros dintre Armenia şi Azerbaijan.

Armenia acuză Azerbaijanul de reluarea luptelor, pentru că a încercat o ofensivă de amploarea în Nagorno-Karabah. Erevanul consideră orice agresiune asupra regiunii separatiste drept un atac asupra sa.

Inamicul a folosit aviaţie, toate tipurile de artilerie şi blindate. Pierderile inamicilor în rândurile aviaţiei, infanteriei şi artileriei sunt multiple. Am pierdut şi noi oameni. Până acum avem 18 morţi şi 35 de răniţi”, a anunțat Serj Sarksian, preşedintele Armeniei.

De partea cealaltă, armata azeră spune că trupele de pe linia frontului au fost atacate cu mortiere, rachete şi artilerie şi că au fost nevoite să răspundă. Oficialii de la Baku spun că au fost eliberate mai multe zone strategice, dar că 12 soldaţi au murit, un elicopter a fost doborât şi un tanc a fost distrus de o mină.

ONU, OSCE, Rusia, Iran, Turcia şi Statele Unite au cerut încetarea imediată a violenţelor şi reluarea dialogului.

Îndemnăm ambele state să dea dovadă de reţinere, să evite noi intensificări ale luptelor şi să respecte cu stricteţe armistiţiul. Reiterăm că acest conflict nu are o soluţie militară”, se arată într-o declarație a Departamentului de Stat.

Cel mai vechi conflict îngheţat de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice a izbucnit chiar înainte ca URSS să se prăbuşească, în Nagorno-Karabah. Administrată de Azerbaidjan, dar dominată etnic de armeni, regiunea din sudul Caucazului a devenit în 1988 teatrul unui sângeros conflict interetnic. Bilanţul celor șase ani de război vorbeşte de la sine: în jur de 30.000 de morți și aproape un milion de refugiați.

Nagorno-Karabah şi-a declarat independenţa în 1991, dar acest lucru nu a fost recunoscut niciodată de autorităţile de la Baku şi a fost cauza războiului sângeros dintre Armenia şi Azerbaijan.

Se reaprinde un conflict îngheţat? Reacția lui Vladimir Putin
Conflictele înghețate din fosta URSS