Al doilea torționar, denunțat. IICCMER a făcut plângere împotriva lui Ion Ficior

Data publicării:
captura penitenciarul ramnicu sarat

 

Actualizare 18.02. Parchetul General a confirmat că a înregistrat denunțul depus azi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Iosif Ioan Ficior, colonel (r), pentru săvârşirea infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.

„În conţinutul denunţului se menţionează faptul că regimul de exterminare pus în aplicare de numitul Ficior Iosif Ioan era caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor și a îngrijirilor medicale, bătăi și alte violențe, lipsa condiţiilor elementare de trai și, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite”, arată Parchetul General.

Potrivit PÎCCJ, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunţului că a identificat cel puţin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deţinuţilor politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcţii de conducere a coloniei de muncă.

Actualizare 12.00. Toate documentele și mărturiile strânse de cercetătorii de la IICCMER vor fi trimise Parchetului General. Procurorii vor analiza aceste documente și vor încerca să dea de urma supraviețuitorilor, pentru ca aceștia să dea declarații în dosarul penal ce va fi constituit în acest caz, așa cum s-a întâmplat și în dosarul lui Alexandru Vișinescu, primul torționar denunțat de IICCMER.

Va fi citat, de asemenea, și Ion Ficior pentru a da declarații. Procurorul de caz va hotărî apoi dacă începe sau nu urmărirea penală în acest caz.

Legea penală prevede pedepse de 20-25 de ani de închisoare sau chiar închisoarea pe viață pentru genocid, însă pedeapsa este hotărâtă de un judecătpr care ia în calcul inclusiv vârsta celui vizat de aceste acuzații.

______________________________________________

La penitenciarul de la Periprava era un „lagăr al morții”, a declarat Andrei Muraru, preşedintele executiv al institutului, într-o conferință de presă.

„Institutul a cerut azi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant de la Periprava pentru genocid. Faptele lui Ion Ficior pot fi încadrate la infracțiunea de genocid”, a spus Andrei Muraru, directorul IICCMER.

„Colonelul Ficior are 85 de ani, locuiește în București și în 1958-1963 a deținut funcții de comandă în colonia Periprava. Avem dovezi clare că a impus un regim de exterminare. Concret, regimul aplicat a condus al decesul a numerioși deținuți politici. Institutul a strâns dovezi pentru 103 decese în mandatul lui Ficior. IICCMER a identificat peste 50 de supraviețuitori ai coloniei Periprava. A luat 21 de mărturii”, a precizat el.

În perioada 29 dec 1959-11 iunie 1960, a reieșit că s-au înregistrat 46 decese, circa un deces la trei zile. Dintre cele 103 decese înregistrate, cele mai multe s-au înregistrat în 1960 – 53 decese – iar cele mai multe, pe grupe de vârstă, au fost în grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, cel mai bătrân 71”, a explicat el.

Descărcați de AICI fișa colonelului Ion Ficior, întocmită de ICCMER.

La Periprava era organizat un adevărat lagăr al morții. Moartea persoanelor a survenit ca urmare a regimului de exterminare patronat de Ficior, caracterizat de lipsa hranei, apei, medicamentelor, munca extenuantă. Boli ce puteau tratate au ajuns să provoace moartea a peste 100 de oameni. Pe lângă aceste aspecte o contribuție importantă au avut-o pedepsele aplicate pentru cele mai mici abateri de la regulament: izolarea, bătaia, lipsa hranei pentru mai multe zile consecutiv. Avem dovezi clare că Ficior a pus la punct un sistem de investigare a deținuților care nu respectau ordinele. Erau pedepsiți cu bătaia dacă mâncau din recoltă, după aplicarea pedepsei erau lăsați să zacă, răniți”, a subliniat Andrei Muraru.

Institutul a identificat alți foști trei gardieni, care sunt în viață, locuiesc în județul Tulcea, pe raza comunei C.A Rossetti. Datele lor au fost furnizate Parchetului, a adăugat el.

„Există indicii că s-a identificat o groapă comună în care se presupune că au fost înhumați deținuții politici”, a spus Muraru. „Există câteva schelete deshumate”, a adăugat el.

Foști deținuți de la Periprava au povestit cum erau bătuți de Ion Ficior și gardienii lagărului. Potrivit datelor colectate de IICCMER, Ion Ficior „obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor”. 

Octavian Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, a declarat la Digi24 că mulți dintre „toți comandanții erau foarte duri, dar Ion Ficior ieșea din tipare”.

Cine este Ion Ficior

Ficior a povestit pentru gandul.info cum a murit un deținut de la Periprava chiar înainte de a fi eliberat: a căzut cu nasul în nisip

„Asigur partidul care m-a crescut şi m-a educat că voi duce cu şi mai multă perseverenţă lupta contra duşmanilor poporului nostru muncitor şi voi lovi fără cruţare în ei!”, declara Ion Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava pe vremea când aspira la grade mari, după cum povesteşte chiar el într-o autobiografie din 1951.

Ion Iosif Ficior s-a născut la 4 aprilie 1928 în comuna Cucerdea, județul Mureș. Profesia de bază la încadrarea în MAI era electrician. Este membru al Partidului Comunist Român din 1946.

Ion Ficior provenea dintr-o familie religioasă adeptă a cultului baptist. În octombrie 1946 s-a căsătorit, fără asentimentul organului de partid, cu Maria Căluţiu al cărei tată era pastor baptist (Dumitru Căluţiu). În aprilie 1977 a divorţat de soţia sa, căsătoria fiind declarată desfăcută din vina ambelor părţi.

A făcut 7 clase în comuna natală, după care a continuat cu Școala de ucenici de pe lângă Fabrica „Nitrogen” din Târnăveni, Şcoala medie din Tulcea şi Şcoala medie nr. 2 din Constanţa, apoi s-a înscris la fără frecvență la Facultatea de Drept de la Universitatea din Bucureşti, unde a obținut diploma în februarie 1976.

În ianuarie 1950 a fost selecţionat pentru Şcoala de ofiţeri politici de la Ineu iar în iunie 1950 a fost recrutat pentru Şcoala de contrainformaţii km. 32 Periş, pe care a absolvit-o la 23 august 1950 cu gradul de locotenent.

Acum, locuiește în București, are o pensie de 5.000 de lei, iar vecinii spun că s-ar fi schimbat foarte mult, mai ales în ultimii ani. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri