Moment istoric. Suedia și Finlanda și-au depus candidaturile la NATO
Finlanda şi Suedia și-au depus astăzi, împreună, candidaturile pentru aderarea la NATO. Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina.
Stare de asediu în Istanbul, unde sunt proteste violente
Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră
O telecabină s-a prăbușit în Turcia
Geoană: Va fi jale cu atacurile rusești împotriva alegerilor
Șoșoacă îl acuză pe Iohannis că bagă România în război
Antrenament de „foc” la baza Mihail Kogălniceanu
Băsescu, ironic la adresa lui Iohannis
Iohannis candidează la șefia NATO
De ce este Orientul Mijlociu un punct fierbinte pe harta lumii
După aprobarea cu o majoritate zdrobitoare, de peste 95%, a parlamentului finlandez, toţi paşii au fost făcuţi pentru depunerea simultană a cererilor de aderare ale celor două ţări la sediul Alianţei de la Bruxelles.
Ambasadorii celor două țări la NATO s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a transmite cererile de aderare.
„Acesta este un moment istoric, un moment istoric pentru securitatea noastră”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări.
„Sperăm să finalizăm rapid” procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg.
În condiţiile în care președintele rus Vladimir Putin a părut să scadă tonul ameninţărilor cu represalii în eventualitatea unei aderări a celor două țări la NATO, principalul obstacol pare să vină acum din interiorul Alianţei.
Turcia, a cărei ratificare este imperativă ca şi în cazul celorlalte 30 de state membre NATO, şi-a reafirmat luni ostilitatea faţă de aderarea Suediei şi Finlandei, în pofida discuţiilor diplomatice din acest weekend.
Ankara „nu va ceda”, a spus preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzând Suedia că este „o pepinieră a organizaţiilor teroriste” şi reproşându-i că a adoptat sancţiuni împotriva ţării sale.
Analiştii estimează că Turcia încearcă cu siguranţă să obţină ceva în contrapartidă la aprobarea aderării, de exemplu ridicarea refuzului SUA de a-i vinde Ankarei avioane de luptă F-35.
Ankara reproşează în special Suediei şi Finlandei că nu-i aprobă cererile de extrădare a persoanelor pe care le acuză că sunt membre ale unor „organizaţii teroriste”, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan, şi că au îngheţat exporturile de arme în Turcia.
În pofida acestor dispute, preşedintele finlandez s-a declarat „optimist” că va obţine susţinerea Turciei, „cu ajutorul discuţiilor constructive”.
„Suedia se bucură să lucreze cu Turcia în NATO şi această cooperare poate fi un element al relaţiei noastre bilaterale”, a spus Magdalena Andersson, dând asigurări că Stockholmul „este angajat în combaterea tuturor formelor de terorism”.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News