În România se află o peşteră cu picturi rupestre printre cele mai vechi din lume
Într-o lume aflată în continuă mișcare și evoluție, un arheolog orădean continuă să lupte pentru descifrarea enigmelor trecutului. Călin Ghemiş este specializat în preistorie, speo-arheologie şi artă rupestră și este angajat al Muzeului Țării Crişurilor. El a reușit să arate că în România se află peştera cu cele mai vechi picturi rupestre din lume.
Povestea asistentei care a salvat vieți în Al Doilea Război Mondial alături de medicul Gafencu
Orfelinatele groazei din anii '90 n-au dispărut
Firea și-a depus candidatura la PMB
Biden îl ironizează pe Trump
O mașină a fost filmată pe contrasens pe A1
Un bărbat și-a cumpărat un televizor nou cu monedele găsite pe jos
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 28 aprilie
O insulă privată este scoasă la vânzare în Scoția
O tornadă a făcut ravagii în China
- Salut, Călin! Deranjez? La ce lucrezi?
- Uite, am nişte mostre de rocă din peştera Unguru Mare ce are prinse în ea nişte ceramică.
Pe Călin Ghemiș l-am găsit, ca de obicei, aplecat peste ultimele descoperiri de pe şantierele arheologice. Alături de alţi specialişti din ţară şi din Franţa, a prelevat probe din peștera Coliboaia din județul Bihor. Datarea acestora cu carbon 14 a atestat că picturile rupestre din grotă sunt printre cele mai vechi manifestări ale oamenilor peșterilor.
Călin Ghemiş – arheolog: „Poate cea mai veche fază a desenelor de la Coliboaia se situează undeva pe la 37 de mii de ani.”
Călin Ghemiș a contribuit la includerea peșterii din Bihor în patrimoniul UNESCO.
Călin Ghemiş – arheolog: „Am reuşit într-un interval de vreo şase luni să includ peştera Coliboaia pe lista monumentelor istorice la categoria A de importanţă universală.”
În paralel, arheologul orădean a participat la săpături care au dus la descoperirea unor statuete antropomorfe rare, folosite în cadrul ritualurilor populaţiilor preistorice.
Călin Ghemiş – arheolog: „Reprezintă, în general, personaje feminine cu braţele ridicate. Aici exista capul care probabil că era discoidal şi partea acesta de jos care poate să fie interpretată ca şi pântecul unei femei însărcinate. Sunt puse în legătură cu cultul fertilităţii.”
Specialistul orădean recunoaște că arheologia din România este mult în urma celei din Occident.
Călin Ghemiş – arheolog: „Suntem undeva la cumpăna dintre secolul al XIX-lea şi XX, în perioada romantică a arheologiei. Nu mai poţi să mergi pe o săpătură arheologică sau într-o expediţie în cercetări arheologice în peşteri fără o prospecţiune geomagnetică, fără un orto-foto plan, fără un pedolog, un specialist în palinologie sau un osteolog.”
Îngropate adânc în pământ sunt adevărate comori, ce așteaptă să fie descoperite, spune Călin Ghemiș. Ele pot oferi informaţii despre originile omenirii sau despre viața unor culturi din trecutul îndepărtat. Așa cum e cultura Otomani, care a dezvoltat o metalurgie proprie a aurului și bronzului.
Călin Ghemiş – arheolog: „Unele dintre cele mai vechi spade descoperite în lume sau inventate în lume sunt produse de purtătorii acestei culturi.”
Ca să interpreteze și să dea o explicație obiectelor descoperite, arheologul trebuie să dețină informații din multe domenii, spune Călin Ghemiș.
Călin Ghemiş – arheolog: „Este nevoie de cunoştinţe de istoria artei, este nevoie de cunoştinţe zic eu vaste şi aprofundate de antropologie culturală.”
În prezent, Călin Ghemiș lucrează la proiectul studierii unei peşteri din Bihor, folosită acum 2 milenii şi jumătate drept cimitir. Arheologul speră să afle, cu ajutorul rămăşiţelor umane descoperite, cine erau cei înmormântaţi aici, dacă erau localnici ori veniseră din alte colţuri ale lumii.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News