Semnătura electronică intră într-o nouă etapă. MEDAT deblochează normele şi liberalizează piaţa serviciilor de încredere
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) a anunţat luni, 2 februarie, deblocarea normelor privind semnătura electronică şi serviciile de încredere, după o perioadă îndelungată de întârzieri în aplicarea legislaţiei. Potrivit comunicatului oficial, prioritatea imediată a ministerului este asigurarea predictibilităţii în piaţă şi eliminarea blocajelor birocratice care au împiedicat funcţionarea unitară a semnăturii electronice în România.
MEDAT precizează că noul pachet normativ a fost adoptat în urma unui dialog constant cu mediul privat şi a consultărilor desfăşurate la nivel guvernamental, inclusiv cu vicepremierul Oana Gheorghiu. Ministerul urmăreşte actualizarea permanentă a cadrului legal, în acord cu actele europene aflate în vigoare, astfel încât să fie respectate cerinţele de securitate impuse în domeniul utilizării semnăturii electronice.
În perioada imediat următoare, autorităţile au în vedere armonizarea legislaţiei naţionale cu regulamentul european eIDAS 2.0, în regim de urgenţă, pentru a asigura compatibilitatea cu standardele europene.
Prin ordinul de ministru publicat la 2 februarie în Monitorul Oficial, sunt operaţionalizate prevederile Legii nr. 214/2024. Actul normativ stabileşte procedurile de autorizare, supraveghere şi control pentru prestatorii de servicii de încredere, atât calificate, cât şi necalificate.
MEDAT arată că acest cadru creează o piaţă competitivă şi transparentă, facilitând liberalizarea sectorului şi accesul cetăţenilor la instrumente de autentificare electronică cu valoare juridică deplină. Totodată, sunt eliminate o serie de bariere tehnice şi administrative prin simplificarea procesului de înscriere în Registrul prestatorilor de servicii de încredere.
Impactul asupra cetăţenilor şi mediului privat
Din perspectiva utilizatorilor, noile reglementări extind recunoaşterea semnăturilor electronice şi clarifică mecanismele de validare a documentelor semnate electronic. Ordinul introduce şi soluţii de identificare la distanţă, permiţând obţinerea semnăturilor electronice fără prezenţă fizică, în baza unor standarde tehnice menite să prevină frauda şi să protejeze datele personale.
Ministerul subliniază că reforma are ca obiectiv transformarea semnăturii electronice dintr-un instrument utilizat limitat într-un instrument uzual, accesibil atât cetăţenilor, cât şi companiilor, în relaţia cu instituţiile publice şi mediul privat.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, a declarat că prin acest ordin se pune capăt unei perioade îndelungate de blocaj şi se creează premisele unei liberalizări reale a semnăturii electronice. Potrivit acestuia, românii vor putea semna mai multe tipuri de documente folosind semnătura electronică avansată, iar următorii paşi vizează amendarea Legii 214/2024 şi ajustarea normelor subsecvente pentru alinierea completă la eIDAS 2.0.
Reamintim că DigiEconomic a anunţat recent că ministrul Economiei, Irineu Darău, a prezentat un calendar concret de una până la două luni pentru ca semnătura electronică să funcţioneze corect şi unitar în România. Anunţul a fost făcut la finalul unor discuţii desfăşurate la nivel guvernamental, la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai administraţiei publice, ai Parlamentului şi ai mediului de afaceri.
În cadrul acelor consultări, autorităţile au analizat dificultăţile întâmpinate în practică, interpretările diferite ale legislaţiei şi soluţiile necesare pentru aplicarea coerentă a Legii 214/2024. Emiterea normelor de aplicare, alinierea la eIDAS 2.0 şi simplificarea regulilor au fost prezentate drept paşi esenţiali pentru deblocarea procesului de digitalizare.
Ordinul publicat de MEDAT va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicare. Ministerul anunţă că structura de supraveghere şi control va avea un rol central în asigurarea respectării noilor reguli, cu scopul de a crea un ecosistem digital sigur şi funcţional.
Autorităţile precizează că succesul reformei va fi evaluat în funcţie de impactul concret asupra relaţiei dintre cetăţeni, companii şi stat, respectiv reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei serviciilor publice digitale.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News