Analiză Racord flexibil și facturi plătite de primării: Noi schimbări pe piața energiei, contestate de prosumatori
Guvernul a propus recent, în dezbatere publică, o nouă Ordonanță de Urgență (OUG) pentru transpunerea unei directive europene, în contextul unei proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană. Prevederile au stârnit reacții dure din partea Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), care susține că este o aplicare „defectuoasă și contrară spiritului legislației europene”.
Ordonanța modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în încercarea de a transpune Directiva (UE) 2024/1711 privind îmbunătățirea funcționării pieței de energie electrică. Directiva (UE) 2024/1711, intrată în vigoare în vara anului 2024, urmărește stabilizarea pieței energiei electrice, protejarea consumatorilor în fața volatilității prețurilor și facilitarea participării active a cetățenilor la producerea și consumul de energie din surse regenerabile. România avea termen de transpunere începutul anului 2025, însă întârzierea a dus la declanșarea procedurii de infringement (încălcare a dreptului UE).
Procedura de infringement este mecanismul prin care Comisia Europeană (CE) obligă un stat membru să respecte legislația UE, începând cu o scrisoare de punere în întârziere (avertisment), urmată de un aviz motivat și, dacă problema persistă, sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE) cu posibile penalități financiare, scopul fiind asigurarea aplicării corecte a regulilor UE.
În acest context, Guvernul susține că OUG-ul este necesar pentru a evita sancțiuni financiare și pentru a alinia cadrul național la regulile europene. APCE afirmă însă, pentru DigiEconomic, că demersul este grăbit și lipsit de rigoare. „Guvernul României încearcă, pentru a doua oară, să transpună Directiva (UE) 2024/1711 într-o manieră profund viciată, neprofesionistă și contrară atât spiritului, cât și literei legislației europene”, susține asociația.
Contracte mai clare pentru consumatori, dar cu întrebări legate de aplicare
OUG-ul introduce reguli mai stricte privind contractele de furnizare, în special cele cu preț fix și cele cu prețuri dinamice. Furnizorii mari vor fi obligați să ofere contracte pe termen determinat, cu preț fix de cel puțin un an, iar modificările unilaterale ale acestora vor fi limitate. Înainte de semnare, consumatorii trebuie să primească informații clare despre tipul de preț, riscuri și costul final estimat.
De asemenea, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) primește atribuții suplimentare de monitorizare a ofertelor din piață.
Cu toate acestea, APCE avertizează că, în lipsa unor sancțiuni clare, rolul autorității de reglementare rămâne mai degrabă formal. „ANRE rămâne un simplu agent constatator, fără responsabilități reale și fără sancțiuni clare pentru neîndeplinirea obligațiilor sale legale”, afirmă președintele asociației, Dan Pîrșan.
Prosumatorii și comunitățile de energie, în centrul criticilor
Cele mai dure reacții vizează reglementarea comunităților de energie și a partajării energiei. OUG-ul preia conceptul de „client activ”, însă APCE susține că, în practică, acest lucru duce la pierderea statutului de prosumator pentru cei care intră într-o comunitate de energie sau doresc să partajeze energia produsă.
„Prin redefinirea forțată a prosumatorilor drept 'clienți activi', cei care intră în comunități de energie sau doresc să partajeze energia produsă își pierd toate drepturile specifice prosumatorilor”, avertizează APCE.
În plus, asociația reclamă faptul că membrii comunităților de energie sunt obligați să plătească taxe de rețea și costuri de dezechilibru comparabile cu cele ale furnizorilor comerciali. „Obligarea Clientilor Activi sau a comunităților de energie la plata unor costuri similare furnizorilor nu poate fi justificată nici economic, nici juridic”, susține APCE.
Asociația mai atrage atenția asupra limitelor de putere pentru partajarea energiei, considerate mult sub nivelurile permise de directiva europeană. „Partajarea energiei este limitată la 10,8 kW pentru clienții casnici și 50 kW pentru clădirile colective, deși Directiva (UE) 2024/1711 permite praguri semnificativ mai mari”, arată organizația.
„Racordul flexibil”, între soluție tehnică și raționalizarea accesului la energie
Un alt punct controversat este introducerea „racordului flexibil”, care permite conectarea la rețea cu posibilitatea limitării puterii disponibile. Autoritățile susțin că mecanismul este necesar pentru a permite racordarea mai rapidă a noilor capacități, în condițiile în care rețelele sunt suprasolicitate.
APCE vede însă această soluție ca pe o alternativă periculoasă la investiții. „În loc să promoveze modernizarea rețelelor de distribuție, Ministerul Energiei propune raționalizarea accesului la energie prin așa-numitul racord flexibil”, afirmă asociația, care avertizează că această abordare „legalizează lipsa cronică de investiții în rețele, încalcă principiile de nediscriminare și sabotează tranziția energetică”.
OUG-ul introduce și posibilitatea ca autoritățile locale să solicite amânarea deconectărilor pentru consumatorii vulnerabili, cu condiția achitării facturilor restante din bugetele locale. Guvernul prezintă măsura ca una de protecție socială, însă APCE o consideră o formă de transfer al responsabilității de la stat către primării.
„Proiectul de OUG transferă obligația de plată a facturilor restante către primării, adică către bugetele locale, fără a oferi soluții structurale pentru combaterea sărăciei energetice”, susține APCE, care califică măsura drept „o formă de solidaritate forțată, instituită prin lege”.
ANRE are termen de până la 180 de zile pentru a adapta reglementările secundare la noile prevederi. În paralel, APCE anunță că a transmis un set de propuneri de amendare și că va contesta actul normativ în instanță dacă forma finală va rămâne neschimbată.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News