Analiză Presiunea subvențiilor energetice asupra bugetului: România, sub lupa agențiilor de rating. Care e riscul de retrogradare la junk
Măsurile adoptate de Guvernul României pentru a plafona prețurile la energie și pentru a proteja populația de șocul tarifelor ridicate ar putea deveni o povară nesustenabilă pentru finanțele publice. Federico Barriga-Salazar, șeful diviziei de ratinguri suverane pentru Europa Occidentală la agenția Fitch, a avertizat joi, 9 mai, că astfel de intervenții, dacă vor fi extinse fără o țintire precisă, riscă să deterioreze grav echilibrul bugetar.
România se numără printre țările europene care au implementat măsuri de sprijin pe scară largă, însă analiștii avertizează că spațiul de manevră fiscală al Bucureștiului este aproape epuizat.
Deși la nivel european măsurile de sprijin adoptate după declanșarea conflictului din Iran au fost mai reduse comparativ cu cele din 2022, guvernele au continuat să prefere intervențiile universale.
În loc să adopte măsuri orientate strict către gospodăriile cu venituri scăzute, autoritățile de la București și din alte capitale europene s-au concentrat pe soluții cu aplicabilitate generală, cum ar fi reducerea taxării la combustibili sau plafonări extinse.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Parlamentul European aprobă reforma Codului vamal al UE. Apare o nouă taxă pentru comenzile online din afara Uniunii
Vezi și Guvernul a adoptat ordonanța carburanților, cu modificări. Ce măsuri intră în vigoare
Conform analizei Fitch, această abordare este riscantă pe termen mediu.
„Din păcate, până la acest stadiu, majoritatea măsurilor nu sunt orientate”, a declarat Barriga-Salazar.
Pentru România, menținerea acestui tip de sprijin într-un context de constrângeri bugetare severe reprezintă o vulnerabilitate majoră, în condițiile în care țara se confruntă deja cu unul dintre cele mai mari deficite fiscale din regiune.
Instabilitatea politică și riscul de rating „junk”
Avertismentul Fitch survine într-un moment critic, suprapunându-se peste analiza recentă a agenției S&P Global Ratings, care a pus România sub o presiune iminentă.
Colapsul coaliției de guvernare și demiterea Cabinetului Bolojan au amplificat riscul ca reformele fiscale esențiale să fie blocate.
Karen Vartapetov, analist în cadrul S&P, a subliniat că România se află la un singur pas de categoria „junk” (nerecomandat investițiilor), menținând un rating „BBB minus” cu perspectivă negativă.
Vezi și Avertisment S&P Global: Criza politică de la București afectează bugetul pe 2027 și ratingul de țară
Potrivit S&P, presiunile asupra bugetului românesc sunt alimentate de o combinație periculoasă de factori:
- Șocul energetic și stagflația: Măsurile de sprijin pentru populație, deși necesare social, suprasolicită finanțele statului exact când creșterea economică încetinește.
- Cheltuieli rigide: Transferurile sociale generoase și alocările mari pentru apărare lasă puțin spațiu pentru corecții bugetare.
- Reacția piețelor: Instabilitatea politică a dus deja leul la un minim istoric record de 5,2688 unități pentru un euro, conform datelor Bloomberg, scumpind importurile de energie și serviciile.
Reacția autorităților: Între disciplina fiscală și sprijinul pentru economie
În încercarea de a contracara semnalele negative de pe piețele internaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că a purtat discuții cu reprezentanții Fitch Ratings pentru a prezenta execuția bugetară și stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Nazare a insistat că traiectoria de consolidare fiscală nu trebuie abandonată în perioada de interimat politic, avertizând miniștrii să accelereze proiectele pentru a evita un blocaj economic total.
Totuși, mesajul agențiilor de rating rămâne unitar: sustenabilitatea economiei românești depinde de capacitatea noului Executiv de a trece de la subvenții energetice generalizate la politici fiscale riguroase și la un calendar clar de reducere a deficitului, pentru a evita o retrogradare care ar scumpi masiv finanțarea datoriei publice.
