2025, anul pierderii de putere de cumpărare: Ce urmează pentru economie și fiscalitate în 2026? Opinia expertului
Anul 2025 s-a caracterizat printr-o deteriorare a nivelului de trai, pe fondul unei inflații mai ridicate decât creșterea veniturilor, susține Cristi Tudorescu consultant financiar. El afirmă că nivelul de trai general a scăzut în 2025, ca urmare a diferenței dintre evoluția salariului mediu net și rata inflației. Potrivit acestuia, salariul mediu net ar fi crescut cu aproximativ 4-5% în termeni nominali, în timp ce inflația s-a situat în jurul valorii de 10%.
„Anul 2025 a fost unul cu scădere a nivelului de trai general, consemnat printr-un +4-5% la salariul mediu net în lei vs (n.r. versus) 10% inflație”, scrie Tudorescu, concluzionând că puterea de cumpărare s-a redus, în ansamblu, cu 5-6%.
Referindu-se la contextul fiscal, Tudorescu susține că, după succesiunea de modificări din 2025, nu anticipează noi creșteri majore de taxe în anul 2026. În special, acesta afirmă că o majorare a TVA peste nivelul actual de 21% este puțin probabilă.
„TVA-ul nu va crește dincolo de 21%”, notează el, invocând menținerea cotei reduse de 11% pentru anumite produse și servicii și evoluția execuției bugetare spre finalul anului trecut, care, în percepția sa, ar indica o anumită echilibrare a bugetului.
Impozitele locale și lipsa de comunicare publică
Un subiect central al postării îl reprezintă majorarea impozitelor locale, aplicată la începutul anului 2026. Consultantul financiar atrage atenția asupra modului în care aceste creșteri au fost comunicate contribuabililor.
„Comunicarea a fost deficitară sau inexistentă. Niciun primar de municipiu mare nu a venit să explice în fața oamenilor cum e cu majorarea impozitelor”, afirmă Tudorescu.
În exemplele menționate, acesta face referire la diferențe semnificative între proprietăți, cu majorări de 70%, 150% sau chiar mai mari, precum și la situații în care impozitul pentru autoturisme mai noi sau hibride ar fi ajuns să fie mai mare decât pentru vehicule mai vechi. Totodată, el semnalează eliminarea unor excepții pentru clădirile vechi, ceea ce ar fi dus la dublarea sau triplarea impozitelor pentru unii proprietari.
În postare, consultantul financiar afirmă că, din perspectiva sa, Guvernul nu ar mai avea motive să crească fiscalitatea în 2026 și 2027. Argumentele invocate țin de nivelul deja ridicat al impozitării muncii, de poziționarea impozitării capitalului la un nivel mediu în comparație cu alte state europene și de faptul că impozitele pe proprietate au devenit resimțite în mod direct de populație.
„Impozitele pe proprietate încep să se simtă în bugetul cetățenilor. Nu mai sunt nesemnificative”, notează acesta, susținând că atenția ar trebui să se concentreze pe controlul cheltuielilor bugetare.
Estimări pentru anul 2026
Postarea include și o serie de estimări pentru anul 2026, pe care autorul le prezintă explicit ca așteptări proprii. Acestea vizează o creștere economică de aproximativ 1%, o inflație ridicată în prima jumătate a anului, de 9-10%, urmată de o scădere spre 5-6% către finalul anului, precum și un deficit bugetar estimat la 6,5% din PIB.
Tudorescu afirmă, totodată, că nu se așteaptă la un document oficial de tip „plan de redresare”, ci la o serie de măsuri punctuale care, cumulate, ar putea genera un efect pozitiv asupra economiei.
În mesajul său, consultantul financiar face referire la mai mulți factori care, în opinia sa, ar putea susține economia în 2026, precum un nivel ridicat al absorbției fondurilor europene, deschiderea unor noi tronsoane de autostradă și măsuri care ar putea debloca investiții, inclusiv prin acces mai facil la finanțare.
În final, Cristi Tudorescu apreciază că anul 2026 s-ar putea încheia cu un rezultat economic pozitiv per ansamblu, însă fără o îmbunătățire semnificativă a percepției generale la nivelul populației.
„La final de 2026 o să fim pe plus. Și nemulțumiți, per total”, conchide consultantul financiar.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News