Datoriile primăriilor către firme vor putea fi compensate cu obligațiile fiscale către ANAF. Termen-limită pentru solicitări

Ministerul Finanțelor a anunțat marți, 10 noiembrie, că a aprobat normele de aplicare a unui mecanism de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, prin care administrațiile locale își vor putea stinge datoriile către furnizori, iar companiile beneficiare își vor achita, în același timp, obligațiile fiscale către stat. Procedura se desfășoară prin Trezorerie, fără ca banii să fie virați în conturile comerciale ale firmelor. Primăriile și celelalte autorități locale eligibile trebuie să depună cererile până pe 25 noiembrie 2026.

Este vorba de Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 17 alin. (3)-(19) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2026 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, care aprobă normele metodologice și formularele prin care devine operațional mecanismul de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unitățile administrativ-teritoriale, de instituțiile publice finanțate din bugetele locale și de spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.

Cum funcționează compensarea datoriilor

Mecanismul permite stingerea simultană a două obligații: datoria unei administrații locale către o companie care a furnizat bunuri, servicii sau lucrări și datoria fiscală a acelei companii către stat.

De exemplu, dacă o primărie datorează unei firme 500.000 de lei, iar firma are obligații fiscale restante de 300.000 de lei, prin acest mecanism pot fi compensate 300.000 de lei. Primăria rămâne cu o datorie de 200.000 de lei către furnizor, în timp ce obligația fiscală de 300.000 de lei a companiei este stinsă.

„Mecanismul funcționează în circuit închis, prin Trezoreria Statului: datoriile administrațiilor locale către furnizori se sting concomitent cu datoriile fiscale ale acelorași furnizori către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale”, a explicat ministerul.

Concret, mecanismul funcționează în felul următor:

- Unitatea administrativ-teritorială încheie cu fiecare furnizor un acord de stingere a obligațiilor, în care suma datorată furnizorului este corelată cu obligațiile fiscale ale acestuia, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central.

- Până la 25 noiembrie 2026 inclusiv, unitatea administrativ-teritorială depune cererea la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice/Administrația Județeană a Finanțelor Publice, însoțită de situația obligațiilor de plată, de certificatele de atestare fiscală și de acordurile încheiate.

- Structurile teritoriale ale Ministerului Finanțelor verifică cererile în cel mult două zile lucrătoare și transmit zilnic Ministerului Finanțelor solicitările de repartizare. Ministerul Finanțelor repartizează sumele pe județe și Municipiul București în cel mult trei zile lucrătoare, în ordinea cronologică a primirii cererilor și în limita celor 2 miliarde de lei.

- În termen de o zi lucrătoare de la comunicarea Ministerului Finanțelor, sumele sunt repartizate pe Unități administrativ-teritoriale, iar acestea depun ordinele de plată la Trezoreria Statului în cel mult trei zile lucrătoare.

- Trezoreria Statului verifică ordinele de plată, organele fiscale confirmă în aceeași zi concordanța cu obligațiile fiscale, iar plata se decontează direct în contul de stingere a creanțelor fiscale deschis pe codul fiscal al furnizorului. Obligațiile fiscale sunt stinse cel târziu în ziua lucrătoare următoare, iar contribuabilii sunt înștiințați în termen de 10 zile lucrătoare.

Vezi și Ce se întâmplă cu actele de identitate dacă o comună dispare în urma reformei administrative. Explicații oficiale

Ce obligații pot fi stinse

Ordinul prevede că pot fi acoperite:

- plățile restante către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026 și raportate potrivit legii;

- sumele certe și exigibile datorate furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, pentru diferența dintre prețul reglementat și prețul de facturare al energiei termice livrate populației;

- sumele certe și exigibile datorate operatorilor serviciului public de transport de călători, cu titlu de compensație de serviciu public;

- plățile restante și obligațiile fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, ale instituțiilor și ale spitalelor din subordine către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, inclusiv cele care condiționează menținerea eșalonărilor la plată.

Citește și Comisia Europeană anunță noi finanțări de zeci de milioane de euro pentru securitatea Mării Negre. Cât primește România

Peste 97% din arieratele bugetului provin din administrațiile locale

Ministerul Finanțelor justifică măsura prin nivelul ridicat al plăților restante acumulate de administrațiile locale. La 31 august 2026, arieratele acestora, respectiv obligațiile neachitate de peste 90 de zile, ajunseseră la 612,9 milioane de lei, în creștere cu 3,7% față de luna precedentă, și reprezentau peste 97% din arieratele bugetului general consolidat (630,6 milioane lei). Aproape 166 de milioane lei dintre acestea au o vechime de peste un an.

„Evoluția din ultimul an confirmă caracterul recurent al fenomenului. După reducerea de la finalul anului 2025 (de la 798,8 milioane lei în noiembrie la 573,6 milioane lei în decembrie), arieratele locale au urcat din nou la 644,3 milioane lei în ianuarie și la 672,9 milioane lei în februarie 2026 și s-au menținut, pe tot parcursul anului, la un nivel de peste 600 de milioane lei. La acestea se adaugă plățile restante cu vechime sub 90 de zile, precum și sumele certe și exigibile datorate furnizorilor de energie termică și operatorilor de transport public local pe baza deconturilor justificative. 

Efectele acestor reglementări se propagă în economie pentru companiile care au executat lucrări sau au prestat servicii pentru comunitățile locale și nu au fost plătite ajung, la rândul lor, să acumuleze datorii la bugetul de stat. Mecanismul de compensare rupe acest lanț, stingând simultan datoria autorității locale către furnizor și datoria fiscală a furnizorului către stat”, a mai transmis ministerul.

Te-ar putea interesa și Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. Ce cheltuieli au crescut cel mai mult

Calendarul măsurii

Potrivit ministerului, următorii pași sunt:

- 25 noiembrie 2026 - termenul-limită pentru depunerea cererilor de către unitățile administrativ-teritoriale la direcțiile generale regionale/administrațiile județene ale finanțelor publice;

- termene de procesare - cel mult 2 zile lucrătoare pentru verificarea cererilor la nivel teritorial, cel mult 3 zile lucrătoare pentru repartizarea pe județe de către Ministerul Finanțelor, 1 zi lucrătoare pentru repartizarea pe unități administrativ-teritoriale, 3 zile lucrătoare pentru depunerea ordinelor de plată și decontare în ziua confirmării de către organele fiscale;

- 21 decembrie 2026 - sumele repartizate și neutilizate se retrag, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2026.

Vezi și Ce este deficitul comercial și de ce contează dacă România importă mai mult decât exportă. Cum poate influența cursul valutar

Editor : Georgiana Costea

• Etichete:
• romania
• ministerul finantelor
• companii
• datorii
• datorii primarii

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei