Câți români primesc pensii speciale
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (pensii speciale) a ajuns, în decembrie 2025, la 11.841 de persoane, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Față de luna precedentă, numărul acestora a crescut cu 53 de persoane.
Dintre aceștia, 7.864 de beneficiari primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică au contribuit parțial la sistemul public.
Magistrații, cei mai numeroși și cu cele mai mari pensii
Cea mai mare categorie o reprezintă magistrații, cu 5.789 de beneficiari, dintre care 2.546 primesc și pensie din BASS.
În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.443 lei, din care 7.527 din BASS şi 22.294 de la bugetul de stat.
Diplomații și funcționarii parlamentari
Potrivit datelor CNPP, citate de Agerpres, 787 de persoane beneficiază de pensii de serviciu conform Legii nr. 216/2015, care se aplică membrilor Corpului diplomatic și consular al României. Pensia medie era de 6.976 de lei, din care 3.002 lei pensie din bugetul de stat.
De asemenea, 870 de persoane sunt pensionari conform Legii nr. 215/2015, privind funcționarii publici parlamentari. Pensia medie: 6.230 lei, din care 3.541 lei de la bugetul de stat.
Alte categorii cu pensii speciale
- 1.338 de pensionari din personalul aeronautic civil navigant, cu o pensie medie de 13.103 lei, din care 8.071 lei provin din bugetul de stat.
- 681 de beneficiari de la Curtea de Conturi, cu o pensie medie de 10.360 lei, din care 2.451 lei reprezintă partea suportată de la buget.
- 2.376 de persoane din personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor au primit o pensie medie de 7.113 lei, dintre care 4.343 lei provin din bugetul de stat.
Reforma pensiilor speciale, încă în așteptare
Curtea Constituțională a amânat deja de patru ori decizia privind reforma pensiilor magistraților. Următorul termen de dezbatere este programat pentru 11 februarie.
România a ajuns la finalul lunii noiembrie la termenul-limită pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, un jalon-cheie în valoare de 231 milioane de euro, care nu a fost finalizat la timp din cauza blocajelor procedurale.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat atunci că autoritățile române au transmis Comisiei Europene o scrisoare oficială prin care justifică întârzierile și subliniază existența voinței politice pentru implementarea reformei.
Oficialul a precizat că, după depunerea documentelor, Comisia Europeană are la dispoziție aproximativ două luni pentru evaluare, urmând ca România să primească o „scrisoare de observații”. Ulterior, Bucureștiul are un nou termen de aproximativ două luni pentru a răspunde și a justifica eventualele diferențe de interpretare.
Ce prevede proiectul
Proiectul aflat în analiză la CCR introduce modificări substanțiale în sistemul pensiilor de serviciu ale magistraților.
În primul rând, stabilește că vârsta de pensionare pentru magistrați va fi raportată la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii. Până la 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare rămâne 49 de ani.
Vârsta de pensionare va crește treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. Etapele de eșalonare vor conduce la atingerea vârstei standard din sistemul public, iar după ultima etapă, vârsta de pensionare va fi de 65 de ani.
De asemenea, proiectul introduce o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani pentru acordarea pensiei de serviciu. Condiția se aplică asupra vechimii totale, nu doar asupra perioadei lucrate în magistratură, și va fi implementată gradual.
Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții, realizate în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.
Nu este primul proiect de reformă în acest sector. Prima inițiativă a fost declarată neconstituțională de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse tot de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a arătat că Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii în termenul legal prevăzut, deși acesta are caracter consultativ, ceea ce a constituit un motiv procedural pentru anularea proiectului.
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News