FMI avertizează că șocul energetic nu s-a încheiat. Oficial: Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat marți, 1 septembrie, la finalul reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, că efectele șocului energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-au încheiat, în condițiile în care rezervele strategice de petrol și gaze trebuie refăcute, iar cererea de energie este alimentată și de dezvoltarea inteligenței artificiale (AI).
„Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, AI duce la creșterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a declarat Georgieva.
Șefa FMI a precizat că economia mondială a absorbit șocul energetic „mai bine decât se aștepta”. Ea a legat această evoluție și de creșterea investițiilor în inteligența artificială, care a susținut activitatea economică în Statele Unite, Coreea de Sud și alte țări implicate în lanțul valoric.
Potrivit Georgievei, investițiile în AI au generat inclusiv proiecte de producție de energie destinate acoperirii necesarului suplimentar.
FMI vede o creștere globală stabilizată în jurul a 3%
În pofida rezilienței economiei mondiale în fața șocului energetic, Georgieva a subliniat existența unei „divergențe semnificative” între evoluțiile economice ale diferitelor țări.
Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân ridicate, în timp ce ritmul de creștere s-a stabilizat în jurul nivelului de 3%, potrivit declarațiilor directorului general al FMI.
Unul dintre principalele riscuri este reprezentat de nivelul datoriei publice.
Datoria publică globală se apropie de 100% din PIB
Kristalina Georgieva a atras atenția că datoria publică globală a depășit nivelurile înregistrate după cel de-Al Doilea Război Mondial și se apropie de 100% din Produsul Intern Brut (PIB) mondial.
„Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar șocuri și o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat Georgieva.
Potrivit acesteia, datoria este estimată să continue să crească, ceea ce sporește presiunile asupra finanțelor publice.
FMI a identificat și riscul stagnării procesului de dezinflație în mai multe economii.
În același timp, presiunile fiscale tot mai mari contribuie la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, iar interacțiunea dintre politica fiscală și cea monetară creează presiuni asupra piețelor financiare.
În acest context, Georgieva a susținut că băncile centrale trebuie să își concentreze politicile pe menținerea stabilității prețurilor, în timp ce autoritățile fiscale trebuie să elaboreze planuri credibile de consolidare bugetară pe termen mediu.
Impactul AI asupra economiei rămâne incert
Directorul general al FMI a avertizat și asupra incertitudinii privind efectele inteligenței artificiale asupra productivității și stabilității financiare.
Dezvoltarea AI poate susține investițiile și activitatea economică, dar amploarea efectelor asupra productivității și asupra sistemului financiar nu este încă clară.
Georgieva a indicat, în acest context, că politicile structurale ar trebui să urmărească reducerea birocrației și eliminarea obstacolelor interne care limitează creșterea economică.
„O creștere potențială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătățirea perspectivelor de creștere”, a subliniat șefa FMI.
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News