ALEGERI FRANȚA. Pentru prima dată, doi candidați antisistem se înfruntă în turul al doilea

Bătălia pentru turul II al alegerilor prezidenţiale franceze începe luni și se dă între proeuropeanul Emmanuel Macron şi liderul antiglobalizare al extremei-drepte, Marine Le Pen, doi candidaţi aflați pe poziții total antagoniste, dar care au, totuși, un punct comun: amândoi spun că reprezintă ruptura cu „sistemul”, relatează AFP, preluată de News.ro.

După o campanie de mai multe luni, plină de răsturnări de situaţii şi de un suspans inedit, Emmanuel Macron (centru), în vârstă de 39 de ani, s-a clasat pe locul întâi duminică, după primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 23,86% din sufragii, urmat de conducătoarea Frontului Național, Marine Le Pen, în vârstă de 48 de ani, cu 21, 43% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor aproape definitive. Reprezentanta Frontului Național a obținut aproximativ şapte milioane de voturi, un record istoric pentru acest partid. Ea repetă astfel performanța tatălui său, care în 2002 reușea să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, o premieră la acea dată.

Anunţarea rezultatelor a fost întâmpinată cu explozii de bucurie și entuziasm în rândul ambelor tabere ale pretendenţilor la fotoliul prezidențial. 

„Suntem pe cale să trăim un moment istoric, în sfârşit cu un candidat care iese din sistemul bipartizan, care va înnoi clasa politică! Este o veste bună pentru Europa”, îşi exprima bucuria un tânăr susținător al lui Macron, citat de AFP.

„Sunt ani de când aştept asta, de când suntem scuipaţi, suntem făcuţi nazişti, dar în sfârşit oamenii au deschis ochii!”, a exclamat, la rândul său, un activist al Frontului Național, Aldric Evezard.

Acest prim tur, marcat de o mobilizare masivă la vot (rată de participare de aproape 80%), care s-a desfăşurat în condiții stricte de securitate, pe fondul ameninţării teroriste, marchează eliminarea reprezentanților marilor partide tradiţionale de dreapta şi de stânga în cursa finală către Elysée. O eliminare fără precedent de la înfiinţarea Republicii a V-a, în 1958.

Conservatorul François Fillon, a cărui campanie a fost afectată de inculparea sa într-un răsunător scandal de corupție, a înregistrat astfel o înfrângere umilitoare, obținând 19,94% din voturile exprimate, aproape la egalitate cu liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon. Socialistul Benoit Hamon a suferit, după cum mărturiseşte singur, un „dezastru”: a adunat doar 6,35% din sufragii, un scor fără precedent de mic pentru socialiști.

Primele pagini ale cotidienelor franceze rezumă, de altfel, şocul acestui prim tur şi mizele viitoare: „Dreapta K.O.”, tittrează ziarul de dreapta Le Figaro. Cotidianul de stânga Libération afişează o fotografie cu Macron cu titlul „Prezidențiale - La distanță de o treaptă” („À une marche”, joc de cuvinte, în condițiile în care mișcarea lui Macron se numește „En marche!”, care înseamnă „în marș/în mers alert”, cuvânt care în limba franceză înseamnă și „treaptă” - n.r.) . „Niciodată!”, exclamă la rândul său ziarul comunist l'Humanité, cu o fotografie a lui Marine Le Pen.

Emmanuel Macron pare bine plasat în vederea turului doi, în contextul în care cea mai mare parte a clasei politice, de dreapta şi de stânga deopotrivă, îndeamnă „să se bareze” calea extremei-drepte. Candidaţii înfrânţi François Fillon şi Benoit Hamon au anunţat deja că vor vota cu Macron.

Preşedintele în exerciţiu, François Hollande, care nu a candidat pentru un nou mandat - încă o premieră în aceste alegeri prezidenţiale - l-a felicitat pe fostul său ministru al Economiei, care a demisionat în august 2016 pentru a înfiinţa mişcarea En marche!, „nici de dreapta, nici de stânga” cum o caracteriza el, şi a se lansa în cursa către Elysée.

EUROPA ŞI GLOBALIZAREA

Mizele turului doi au fost prezentate de ambii candidaţi: Europa şi globalizarea.

În faţa susţinătorilor săi, adunaţi în sudul Parisului, Emmanuel Macron a dat asigurări că va fi „vocea speranţei” pentru Franţa şi „pentru Europa” şi a spus că vrea să fie „preşedintele patrioţilor în faţa ameninţării naţionaliştilor”.

Un susţinător al Uniunii Europene (UE), fostul ministru al Economiei a fost sprijinit de altfel cu fermitate de către preşedintele Comsiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker şi de către guvernul german al Angelei Merkel.

Euro creştea puternic, luni dimineaţa, în Asia, în faţa dolarului şi yenului.

„Marea miză a acestor alegeri este globalizarea sălbatică, care ne pune în pericol civilizaţia”, a declarat la rândul său Le Pen. „Fie continuăm pe calea dereglementării totale, fie alegeţi Franţa”, şi-a avertizat ea susţinătorii, prezentându-se drept „candidata poporului”.

Le Pen promovează renunțarea la moneda euro şi vrea să supună unui referendum apartenenţa Franţei la UE.

Încă de luni, cei doi candidaţi îşi vor relua lupta electorală.

Emmanuel Macron va purta, potrivit anturajului său, „discuţii politice”, inclusiv negocieri, cu o parte a dreptei şi a stângii, cu scopul de a-şi asigura condiţiile susţinerii şi de a pregăti, fără îndoială, un guvern de largă deschidere politică. La umbra alegerilor prezidenţiale, alegerile legislative de la 11 şi 18 iunie vor constitui, practic, un fel de al treilea tur, decisiv pentru noul președinte al Franței.