Bogdan Aurescu, la Interviurile Digi24.ro: Toate interesele Austriei la nivel internațional sunt în atenția noastră

Data actualizării: Data publicării:
Untitled

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit la Interviurile Digi24.ro despre ce poate face România după votul negativ al Austriei față de intrarea în Schengen a țării noastre, posibilitatea modificării tratatelor UE astfel încât o decizie să poată fi luată prin majoritate calificată și nu unanimitate și ce înseamnă negocierile pentru un astfel de dosar. Oficialul din Guvern a spus de asemenea că autoritățile nu vor boicota firmele austriece și a vorbit despre ce ar însemna acționarea în justiție la nivelul UE a votului împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen. De asemenea, acesta a explicat de ce nu este o soluție bună decuplarea dosarului de Bulgaria.

  • De ce s-a răzgândit Austria în privința aderării României la Schengen? Profilul și imaginea României s-au consolidat foarte mult. Am reușit să aducem în favoarea României pozițiile statelor care se împotriveau intrării țării noastre în Schengen. Am avut de gestionat cea mai grea perioadă din ultimii 30 de ani. Am reușit să aducem la București Reuniunea Ministerială NATO. Este un vot care a apărut fără să poată fi anticipat. Ne-am concentrat pe înlăturarea obiecțiilor statelor care erau tradițional împotriva noastră. În cazul Austriei nu a existat niciun semnal până la 28 noiembrie. Tot timpul oficialii austrieci au spus că nu au nimic împotriva României. Niciodată nu a existat niciun semnal de opoziție. Aceste decizii au fost luate într-un cadru foarte restrâns. E clar ca în Austria a existat o decizie politică care nu e justificată de ceva ce ar fi făcut România. Discuția cu ministrul austriac de externe privind deblocarea situației de luni este un pas înainte dar așteaptă și alte măsuri de la Comisia Europeană.
  • Cele două discuții ale ministrului Bode la Viena a fost pe aceste cifre neconcordante privind migrația prin România. Este clar din cifrele Frontex, migrația secundară, adică care au ajuns în România și după aceea în Austria, din totalul ajunși, abia 1,8% au provenit din România. Nu s-a ajuns la un rezultat în discuții. Cooperarea polițienească a fost excelentă între cele două ministere de interne. Dar a contat mai puțin față de o decizie cu caracter politic.
  • De ce Austria a votat în favoarea Croației, pe unde trec mai mulți migranți? Nu cred că se poate vorbi de Austria în întregul său, este un vot politic. Ne bucurăm pentru Croația. Avem o susținere puternică la nivel european. Votul din 8 decembrie a dus la câștigarea de prestigiu pentru România. Discuțiile cu colegii mei au însemnat o susținere pentru România. Nu mai este nevoie de o evaluare.
  • Nu are niciun sens să mai pui pe agenda JAI încă o dată un vot dacă va fi negativ. A fost un vot care a indicat cu foarte multă elocvență susținerea pe care o are România. Discuțiile de la Consiliul European a arătat și acest lucru.
  • Cum s-a schimbat abordarea Olandei? Olanda a avut o abordare foarte corectă. A avut condiții raportul pozitiv pe MCV și încă o misiune de evaluare cu experți olandezi, pentru că prima nu a fost suficient de largă. Pe lângă considerentele tehnice, au fost și demersuri politice, diplomatice. Ei au considerat că mai trebuie verificați acești parametrii.
  • Austria a încălcat tratatul Schengen? Ar fi trebuit să țină cont de elementele de pregătire ale României. A fost un vot politic.
  • Ne va ajuta schimbarea guvernului de la Viena? Am constatat recent uitându-mă la sondaje că nu există foarte multe evoluții în privința partidelor care s-au profilat împotriva aderării României.
  • Ce va face România în raport cu Austria? Boicot, măsuri? Am convocat ambasadorul Austriei la București și am protestat împotriva alegațiilor privind rele tratamente față de companiile austriece. Toate interesele Austriei la nivel internațional sunt în atenția noastră. Aceste demersuri trebuie dozate foarte atent. Este normal să ne exprimăm dezaprobarea, pe de altă parte este nevoie de construcție. Avem nevoie de votul Austriei. Vom avea o atitudine echilibrată, atentă. Autoritățile statului nu vor boicota firmele austriece și Austria în general. Fiecare cetățean este liber să aleagă propria conduită. Referitor la CJUE, există o analiză de mai multă vreme. Există o singură acțiune pe care România o poate introduce direct împotriva Austriei la CJUE, anume o acțiune în constatarea încălcării a obligației de stat membru. Presupune sesizarea Comisiei Europene. Avizul motivat se dă în 3 luni, faza contencioasă durează aproape 2 ani. Pentru acest tip de procese CJUE are o jurisprudență extrem de redusă. 21,8 luni este media unei astfel de proceduri. Dorim să intrăm cât mai rapid în Schengen. Mai este o acțiune pe care Comisia o poate introduce împotriva Austriei și mai există două acțiuni pe care România le-ar putea introduce împotriva Consiliului UE. Dacă CJUE ar anula decizia din 8 decembrie, ar fi nevoie de o altă decizie pe procedură. În toate aceste proceduri nu se pot obține despăgubiri. Curtea nu va putea obliga Austria să voteze pozitiv.
  • Decuplarea de Bulgaria? Am intrat pe un act de aderare comun în UE. Croația a fost așezată separat pentru că a fost singură când a intrat în UE. Separarea nu e așa ușor de făcut. Am mers pe o decalare, România să intre mai repede. Nu cred că este util să acționăm separat de Bulgaria. Distanța între decalare și decuplare e foarte mare.
  • Intervalul de două săptămâni de la schimbarea poziției Austriei a fost foarte scurt, am încercat pe căi diplomatice.
  • Rediscutarea tratatelor UE privind maniera de a vota - unanimitate vs majoritate. Este o discuție mai veche. S-a constatat că în anumite situații critice în care era nevoie de un acord rapid al UE a existat un blocaj. Am exprimat și deschiderea ca în viitor să putem discuta pentru majoritate calificată în anumite domenii. Este nevoie de o modificare a tratatelor. Este o dezbatere care va continua. Sperăm ca până atunci să putem să intrăm în Schengen. Modificarea tratatelor durează mult.
  • Este un anumit mit că la Consiliul European se putea seta un calendar pentru luarea unei decizii. Au fost diverși care au ridicat așteptările, unii au ridicat termenul ca 8 decembrie ca fiind fix, limită, ceea ce a ridicat foarte mult așteptările și a fost greșit. Sper să nu se mai facă acest lucru pentru că nici eu nici domnul Președinte nu am spus asta. Au ridicat degeaba termenul limită de 8 decembrie, a fost o supralicitare. Munca diplomatică înseamnă construcție, migală până ajungi la un rezultat. Am văzut tot felul de sfaturi care habar n-au ce înseamnă negocieri, nu și-au negociat nici propriul salariu. Este o eroare să ne autovictimizăm, dăm apă la moară Rusiei, populismului. Și în procesul câștigat la Haga a fost o situație similară. A fost o muncă a noastră, o decizie luată pe merit.
  • România va fi învingătoare și va intra în Schengen? România va acționa pentru a construi elementele de care are nevoie Austria pentru a gestiona mai bine migrația ilegală. Vom discuta cu președinția suedeză viitoare. În momentul în care lucrurile vor fi aliniate vom solicita un vot în Consiliul JAI. Vom lucra în continuare dar nu vom da termene fixe pentru că este contraproductiv.
  • Riscuri ca alte țări se se mai opună? După acest vot, după CAE de luni, după reuniunea Consiliului European, există o susținere unanimă, cu excepția Austriei. Nu trebuie să mai facem reevaluări tehnice. Cele făcute sunt bune. Nu trebuie să reluăm totul de la capăt. Este o informație greșită.
  • Toată UE dorește să convingă Austria.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri