Ți-i pohui? Vorbe de „duh” care au făcut carieră în muzică
Cum ajung vedetele din muzica americană să îmbogățească limba în care cântă? Cine sunt starurile care au umplut nu doar buzunarele, ci și dicționarele? Ce termeni inventați de artiști au făcut istorie? Cum stau lucrurile pe piața românească? Aflăm dintr-un reportaj marca „Digicult”.
În vara anului 2017, intra în Oxford English Dictionary un cuvânt inventat de un rapper celebru: Eminem. Termenul "STAN", prezent în piesa omonimă a muzicianului, ajungea să definească, oficial, un fan obsedat de o anumită celebritate, dar și acțiunea de a hărțui o vedetă pentru care ai dezvoltat o obsesie. Experiența personală a unui muzician de top a născut nu doar un superhit, ci și un termen de dicționar.
MIHAI TIȚA, critic muzical: "Stan" a fost o chestie de referință personală pentru el. Contează și lucrurile astea. Sunt referințe personale care ajung să devină virale, să zicem. Sau ajung să conteze și pentru ceilalți.
MIHAI DINU, realizator de radio: A ajuns bine de tot, este și substantiv, și verb! El nu e singurul. Și, totuși, au ajuns oameni din mainstream. Adică nu văd pe nimeni din underground revoluționând limba și ajungând acolo. A ajuns el, Beyonce, Miley Cyrus, Drake... Care mai sunt... Jay-Z. Deci oameni care fac mainstream, care "atacă" masele.
Dar "stan" nu este unica ispravă lingvistică a unui rapper american: muzica hip-hop din Statele Unite a fost o perpetuă sursă de cuvinte noi.
MIHAI DINU, realizator de radio: "Yolo", de la Drake.
Faimosul Drake a îmbogățit Oxford Online Dictionary cu termenul "YOLO", acronimul expresiei "You Only Live Once" - "Ai o singură viață".
Mogulul Jay-Z este, și el, un inovator în materie de vocabular: termenul "SWAG" - încredere de sine vecină cu aroganța - și-a făcut intrarea în dicționarul Oxford.
MIHAI TIȚA, critic muzical: "Swag"-ul, nu știu, poate nu e, neapărat, al lui Jay-Z.(...) Dar e probabil să vină mai degrabă din zona de hipstereală șaprezecistă-optzecistă. Undeva, cred că și în zona disco s-a folosit expresia.
Există, însă, și dileme mai longevive de-atât: imprevizibila Miley Cyrus este creditată cu inventarea cuvântului "TWERK", care definește o mișcare coregrafică provocatoare.
Totuși, Oxford English Dictionary a comunicat că termenul "twerk" datează din... 1820! Cercetătorii au descoperit cuvântul, scris puțin diferit, la începutul secolului XIX, când desemna o mișcare involuntară, un spasm sau o convulsie.
Dacă lui Miley Cyrus nu i-a fost recunoscută "maternitatea" unui cuvânt nou-nouț, Beyonce a primit laurii pentru termenul "BOOTYLICIOUS", inventat pe vremea când făcea parte din trupa Destiny's Child.
MIHAI TIȚA, critic muzical: "Bootylicious" e fix genul de cuvânt inventat. Și cuvinte inventate, în pop, sunt destul de puține, de fapt. Ei au mers pe un cuvânt-două-trei sau o frază care să rămână întipărită. Cum e Ruby, de exemplu, la noi. Cu "Nu pune la suflet". În momentul în care spui oriunde sau oricui "Nu pune la suflet, frate" sau "Nu pune la suflet, fato", imediat îți apare în cap vocea lui Ruby. E ca B.U.G. Mafia, "După blocuri". "După blocuri" nu însemna nimic, înainte să cânte B.U.G. Mafia. Și acum, oricine spune "după blocuri", gata, imediat te gândești la B.U.G. Mafia și la băieți de cartier, la marginalizare... și tot ce vine la pachet. "Cea mai fidelă fată", iarăși. "Tupeu de borfaș", "ilegal non-stop". Asta, din zona La Familia. Paraziții nu mai zic, au dat aproape pe fiecare piesă... ai două-trei fraze, cel puțin, care-ți rămân în cap și le folosești la o bere cu băieții sau în fața blocului.
MIHAI DINU, realizator de radio: Cred că cei mai buni "poeți" contemporani tot băieții de la Paraziții rămân, așa, de-a lungul timpului.
Chiar dacă fac valuri de aproape 30 de ani, muzicienilor din zona hip-hop românească li s-a reproșat mereu unul și același lucru.
MIHAI DINU, realizator de radio: Trebuie să privim cu suspiciune hip hop-ul ăsta, pentru că, de fapt, noi nu facem decât să urmăm niște trend-uri, niște mode lansate în altă parte. Și niște rețete, evident. Că hip hop-ul a prins foarte bine în America, știm de ce a făcut treaba asta. La noi, m-aș întreba, dacă mâine ar apărea un radio hip hop, câtă audiență ar avea acel radio.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Hip hop-ul nostru, într-un fel, s-a "camuflat" întotdeauna pe trenduri. Au început cu "gangsta", asta era în anii 90, toți băieții erau "gangsta" în State. Și-acum sunt, în continuare. Tot ce înseamnă trap și drill, și hip hop-ul ăsta care se cântă acum, are substrat serios social și gangsta. Sunt niște băieți care cântă trap în America și chiar se împușcă.
Deși sunt doar gangsteri "aspiranți", hip-hoperii români reușesc să aibă, după decembrie 1989, destulă priză la public. În cea mai mare parte, datorită textelor.
MIHAI DINU, realizator de radio: Cred că suntem într-o perioadă ciclică, începută de B.U.G. și Paraziții, cu destul de multă violență în limbaj, și iată că, după 25 de ani, ajungem la un soi de muzică făcută de Șatra B.E.N.Z. Nu știu dacă e hip-hop, nu știu dacă e trap, dar eu zic că tot din zona aia vorbită vine. Din nou foarte multă violență, cu multe bip-uri, cu multe puncte de suspensie.
Noul val din rap-ul românesc își face conștiincios datoria.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Macanache, și Frații Grimm, și Guess Who, și Grasu XXL sunt și ei destul de inovatori. Băieții ăștia, tocmai pentru că au vrut să ajungă în mainstream, la cât mai multă lume, a trebuit să facă jocuri de cuvinte și să vorbească mai mult pe limba puștilor, pentru că puștii sunt cei care consumă, de fapt, muzică.
Sigur, Șatra B.E.N.Z. poate fi de nesuportat pentru multă lume. Dar, în același timp, a ajuns unde trebuie: în momentul în care e foarte cunoscută de copii, puștani, cam tot ce înseamnă 10-12, până spre 25, ei știu Șatra B.E.N.Z. Și-atunci nu mai contează că e greu de suportat pentru oameni mai în vârstă sau care ascultă altceva. Așa a fost și cu B.U.G. Mafia.
Inovația pare să fi ajuns monopolul muzii rap. Rockul nu mai dă semne de vioiciune, la capitolul versuri.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Rockul a dat, poate, în anii 90. Și aici mă gândesc la Timpuri Noi și Sarmalele Reci. Au avut o grămadă de refrene. Spre jumătatea anilor 2000, multe trupe au virat către limba engleză și-atunci n-a rămas nimic memorabil, de fapt.
MIHAI DINU, realizator de radio: În ziua de astăzi, în general, totul este de consum, melodii cât mai scurte, ca să încapă cât mai multe, să nu plictisească ascultătorul la radio sau privitorul pe YouTube, totul se comprimă. Și, dacă te uiți cine cântă rock astăzi și dai timpul cu 20-30 de ani în urmă, te-apucă râsul. Căutăm tot mai multe artificii pe scenă... De ce le căutăm? Vezi Doamne, progresul ne îndeamnă către așa ceva.
Nu e întotdeauna nevoie să inventezi un cuvânt, pentru a atrage atenția. Uneori, e suficient să "introduci pe piață" unul exotic. A fost cazul trupei Carla's Dreams, care a făcut ravagii cu hitul "POHUI". La vremea apariției piesei, probabil că-i puteai număra pe degete pe românii care știau ce semnifică titlul. Unii au susținut că este o expresie vulgară. Alții, mai eleganți, au tradus termenul prin "lehamite".
MIHAI TIȚA, critic muzical: Eu nu m-am gândit niciodată că poate fi ceva porcos, pentru că Inna era cu gluga pe cap, era tristă... M-am gândit că e ceva oarecum emo.
MIHAI DINU, realizator de radio: Cred că de peste Prut ar putea veni asemenea lucruri, pentru că acolo sunt foarte aproape de ruși, mai au tot felul de combinații. Limba pe care o vorbesc ei este, cred, mult mai bogată decât a noastră. Termenul a prins și datorită faptului că fost Inna lângă ei. Ei au cântat-o și fără Inna, și nimic. Băieții s-au gândit că ar fi bine să intre în România și hai să o facem cu o vedetă. Băgăm și un titlu de melodie, nu știu românii ăia ce înseamnă, îi băgăm în ceață și iată cum apare dilema.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Aici a fost o chestie așa... un rapper vopsit pe față, moldovean, care cântă cu cel mai mare star pop de la noi, star pop care cântă pentru puștoaice de 16 ani undeva în Mexic, iar alea plâng, ca să facă coadă la autografe. Au fost două lumi complet diferite, care s-au ciocnit în momentul ăla, cum au fost, la un moment dat, Smiley cu Cheloo.
"Pohui" nu este singurul cuvânt cu care s-au familiarizat vorbitorii unei alte limbi. Dacă ai un noroc uriaș, aduni 5 miliarde de vizualizări pe YouTube și "contaminezi" planeta, ÎNCETIȘOR (despacito), cu un termen din limba ta.
Limba română nu are prea multe șanse să devină una de circulație internațională. Totuși, muzicienii noștri se străduiesc să-i adauge noi cuvinte în portofoliu. „Iubibilă”, de pildă, cum spun cei de la Taxi.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Căutarea cuvintelor-cheie la noi, dacă în anii 90 aveai chestii simple, gen "macho man", acum ai "frătziwear", ai "turbofin"...
Exemplele nu se opresc aici.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Smiley a inventat, oarecum de curând, "Rara", care e un single. Iar refrenul e la modul "iar am luat-o rara". E o chestie care te trimite, de fapt, la dicționar. Pentru că "rara" există. "Rara" a rămas, așa, o chestie pe care o tot aud: la copii, la oameni în toată firea... "Iar am luat-o rara".
Cine sunt candidații cu cele mai multe șanse de a breveta un cuvânt nou inventat?
MIHAI DINU, realizator de radio: Dan Teodorescu, pe care îl pot bănui oricând de recidivă. Cred că și Smiley ar fi capabil de treaba asta... Alex Velea, și el.
Imaginația nu ne lipsește. Dar probabil că termenii inventați de artiști nu vor ajunge, prea curând, în dicționare. Suntem, până la urmă, o țară tradiționalistă.
MIHAI TIȚA, critic muzical: Ce dicționar, dicționarele noastre? Nu știu dacă or să ajungă vreodată... Nu știu dacă Academia urmărește sau are o listă cu single-urile lui Alex Velea sau Connect-R și încearcă să extragă niște cuvinte noi. Mă îndoiesc.
MIHAI DINU, realizator de radio: Ce e foarte în regulă e că Oxford evoluează și, în fiecare an, adaugă, în mod oficial, cuvinte. Limba este vie și-atunci trebuie să evolueze. La noi nu știu cum ar sta lucrurile, dacă "iubibilă" ar putea intra într-un dicționar românesc.
(REPORTER: DIANA POPESCU)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
