Bello Aleksander, cardiolog: Medicul trebuie să fie la dispoziția pacientului și atunci când acesta nu este în cabinet

Inima este considerată motorul care pune în funcțiune întregul organism uman. Dr. Bello Aleksander, medic cardiolog la MedLife, ne-a explicat care sunt cele mai importante reguli pentru o inimă sănătoasă. Cunoștințele vaste le-a căpătat după 12 ani de studii și încă 11 ani de carieră, timp în care a ajutat zeci de mii de pacienți să ducă o viață lungă și sănătoasă. Dr. Bello Aleksander a precizat cât de mult pune preț pe comunicarea cu pacienții lui, cu care ține legătura permanent, dar și metodele sale de a alunga „frica” cu care mulți dintre pacienți ajung deseori în cabinetul lui.

Articol susținut de MedLife

Dr. Bello Aleksander este medic cardiolog la MedLife de 11 ani. De mic a știut că vrea să ajute oamenii, iar fascinația pentru Cardiologie a căpătat-o în timp ce era student la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București.

„Am ales să fiu medic pentru că mi-am dorit acest lucru încă din copilarie. Bunicul meu avea o apreciere desosebită pentru medici și întotdeauna îmi spunea că e bine să devin medic, deoarece este o profesie respectată și așa pot să ajut oamenii.

În principiu, Cardiologia și Neurologia au fost specializările care mi-au plăcut foarte mult în timpul universității. Am ales Cardiologia pentru că, spre deosebire de Neurologie, în Cardiologie sunt mai multe modalități de investigare și de tratament, așa că am ales o specializare în care să pot face ceva mai mult pentru pacient. Până la urmă, meseria de medic asta înseamnă: să stai de vorbă cu pacientul, să vezi ce probleme are, să le identifici și să le tratezi corespunzător”, mărturisește dr. Bello Aleksander.

Dr. Bello Aleksander și-a dat seama că medicina înseamnă mai mult decât o consultație și prescrierea unui tratament, astfel că deseori el își documentează în timpul liber cazurile cu care pacienții se prezintă în cabinetul lui și este de părere că documentarea permanentă este vitală în această meserie.

„Medicina este un domeniu în care lucrurile se schimbă și, uneori, foarte rapid. Se schimbă modalitățile de diagnostic, modalitățile de tratament, întotdeauna trebuie să ții pasul cu noutățile, ca să poți oferi pacienților cele mai bune metode de diagnostic și tratament.

De foarte multe ori avem pacienți care au mai multe afecțiuni și atunci trebuie să știm foarte bine interacțiunile medicamentoase care pot să apară în tratarea diferitelor boli. Asta presupune documentare permanentă. Chiar și atunci când nu am cazuri deosebite, încerc să mă documentez în continuare, pentru că volumul de cunoștințe este foarte mare și lucrurile se schimbă permanent. Încerc ca în fiecare zi să citesc ceva, fie pe site-uri dedicate, fie din cărțile de Cardiologie și merg la evenimentele medicale care țin de specialitatea mea”.

Care sunt cele mai dificile momente pentru un medic de-a lungul carierei?

Cel mai dificil moment pentru un medic este atunci când își pierde un pacient. Prin natura meseriei, scopul nostru este să veghem la viața pacienților și să-i ajutăm să ducă o existență sănătoasă și cât mai lungă.

Cât de importantă este empatia când comunicați un diagnostic?

Empatia este esențială. Când un om ajunge la medic, indiferent dacă este tânăr sau în vârstă, are o teamă legată de posibilul diagnostic. La asta se adaugă faptul că intră în cabinet cu prejudecata că medicul este o ființă superioară lui, ceea ce este profund greșit. Prin întreaga conduită medicală, eu încerc să-mi tratez pacienții astfel încât ei să se simtă respectați și înțeleși.

Trebuie să vorbesc foarte calm, să fiu foarte atent, uneori încerc să fac și mici glume ca să detensionez situația.

De regulă, bolile de inimă sperie. Pacienții conștientizează mai puternic afecțiunile cardiace. Există și un adevăr aici, pentru că, de regulă, sunt afecțiuni de la care se poate muri subit.

Medicul trebuie să fie la dispoziția pacientului și atunci când acesta nu este în cabinet, adică și atunci când pacientul are nevoie de un sfat, sau apare o situație neprevăzută. Pacientul are nevoie să i se răspundă la telefon, iar medicul trebuie să găsească cinci minute să-l primească la cabinet chiar dacă acesta nu are o programare.

Ați avut cazuri care v-au schimbat percepția asupra meseriei sau a vieții?

Percepția asupra meseriei se schimbă atunci când, confruntat cu o anumită patologie, nu ai suficiente metode de tratament eficient pentru că acesta este stadiul actual al științei. În plus, o parte dintre medicamente comportă riscuri semnificative. Îmi schimbă percepția asupra existenței pentru că îmi dau seama că viața poate fi uneori foarte scurtă și se poate termina brusc. Trebuie să încerci să te bucuri de ea cât mai ai timp și această posibilitate. Moartea face parte din viață și noi, ca medici, venim mai mult în contact cu ea. În bolile de inimă, decesul poate surveni în plină stare de bine. Atunci, asta te face să fii mai bun cu pacienții, mai înțelegător, mai empatic.

Pacientul trebuie să fie bine informat. De cele mai multe ori, decizia tratamentului o luăm împreună, pentru că pacientul suportă și beneficiile, și riscurile tratamentului. El trebuie să facă parte din decizia aceasta, de aceea trebuie să fie foarte bine informat.

Povestiți un caz medical memorabil din viața dumneavoastră de medic.

Se întâmpla anul trecut, prin noiembrie, când un pacient venit în clinică la consultație a făcut un infarct miocardic și a intrat în stop cardio-respirator. A trebuit să-l resuscitez și să-i dau două șocuri electrice ca să-l readuc la viață. Până a venit Salvarea ca să-l preia, el deja respira, avea activitate cardiacă. După ce a ajuns la spital i s-a montat un stent și de atunci revine periodic la control. E o bucurie foarte mare pentru un medic atunci când salvează viața unui om!

O statistică arată că, în ultimii 10 ani, peste 40.000 de medici au plecat să lucreze în străinătate. V-ați gândit vreodată să plecați în afară?

Da. M-am gândit atunci când am început rezidențiatul. Foarte mulți plecau și majoritatea plecau în SUA. Soția mea nu era foarte convinsă că trebuie să facem acest pas, așa că am hotărât să rămânem în România. După ce mi-am terminat specializarea, am mai avut un impuls să plec din țară, doar că atunci a apărut fetița noastră și momentul ar fi fost nepotrivit. După aceea, m-am angajat la MedLife, am văzut că poți să practici medicina în România la standarde foarte ridicate, atunci când ai tot ce îți trebuie ca aparatură și când ai condiții civilizate de lucru. Se poate și aici!”

Cum v-ar plăcea să fie priviți medicii din România?

Mi-ar plăcea să fie priviți cu mai mult respect, pentru că, în ultimii ani, asistăm la o degradare a încrederii în medici. Oamenii îi consideră dezinteresați și concentrați pe partea materială. Totuși, ca să devii medic și ca să poți profesa trebuie să faci cel puțin 6 ani de facultate și câțiva ani de rezidențiat. Eu am făcut 6 ani de specializare, adică am făcut 12 ani de studii ca să ajung să profesez.

Dincolo de asta, un medic are de-a face cu viața oamenilor, e o meserie, aș zice eu, care trebuie respectată pentru că nu e ușor să ai grijă de viața unui om. Înseamnă foarte mult stres, înseamnă să transferi de la pacient la tine foarte multe trăiri, să te gândești la tratamentul pe care i-l dai pacientului. Medicii trebuie priviți cu mai mult respect.

Dr. Bello Aleksander ne-a explicat care sunt primele semne că ar trebui să facem o vizită la medicul cardiolog, în ce condiții apare infarctul la tineri și, mai ales, ce putem face pentru a evita o moarte prematură.

Când trebuie să ne îngrijoreze palpitațiile?

În mod normal, când stă liniștit, omul nu trebuie să simtă bătăile inimii. În momentul în care le simte, și mai ales dacă inima bate mai repede sau cu întreruperi, înseamnă că este o problemă a ritmului cardiac. Atunci este bine să facem o investigație ca să deosebim cazurile în care tulburările ritmului cardiac sunt doar o reacție la stres, de lipsă de electroliți, etc, sau reprezintă o boală de inima care poate duce la complicații.

Când simțiți că inima bate neregulat, e bine să investigăm ca să aflăm dacă este vorba de o afecțiune cu risc vital. Bolile de inimă ne pot pune viața în pericol, mai ales tulburările de ritm și durerile în piept. Nu e bine să stăm cu ele fără să le verificăm!

În ce condiții apare infarctul la tineri și cum ar putea fi prevenit?

Infarctul miocardic la tineri apare ca la oricare altă vârstă. El este cauzat de obicei de o boală numită cardiopatie ischemică, în care arterele care aduc sângele la inimă sunt îngustate prin depuneri de colesterol și se înfundă.

Rareori, la tineri, infarctul miocardic poate să apară fără ca arterele coronare să fie îngustate prin depuneri de colesterol. Acest lucru se întâmplă atunci când facem excese, în special cu substanțe interzise, consum de energizante, mai ales în doze mari. Asta duce la micșorarea diametrului vasului, efectul fiind același ca și în cazul unui vas înfundat.

În rest, el apare la tineri care fumează, au colesterolul mai mare, sunt sedentari, au exces ponderal, eventual au și hipertensiune, dar nu s-au monitorizat, unii dintre ei au și diabet, dar nu știu. Infarctul miocardic apare mai ales pe fondul unui stres prelungit, oboseală, lipsă de somn.

În principiu, infarctul se manifestă printr-o durere în spatele sternului, se poate duce spre gât, brațe sau în spate. Durerea este puternică și este însoțită de cele mai multe ori de lipsă de aer, transpirații și palpitații.

Nu există investigații prin care să putem anticipa un infarct miocardic. Probabilitatea ca un infarct să apară ține de o asociere de factori: fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, stres, obezitate, sedentarism. Cu cât acești factori se cumulează, intensitatea lor este mai mare și persistă mai mult timp, cu atât probabilitate ca infarctul să apară este mai mare. Prevenția infarctului se face corectând factorii de risc.

Cât de mult aplicați învățăturile profesiei în viața de zi cu zi?

Aplic cât de mult pot, în funcție de timpul pe care îl am la dispoziție. Încerc să merg cât mai mult pe jos, încerc măcar o dată pe săptămâna să fac sport două ore, încerc să-mi controlez greutatea, să am o alimentație sănătoasă, să mănânc mai multe fructe, mai multe legume și cât mai puține dulciuri.

Care ar fi „regula de aur” pentru o inimă sănătoasă?

Sunt mai multe reguli de aur. Trebuie să corectăm toți factorii de risc. Degeaba mergem pe jos dacă fumăm și avem colesterolul mare, sau degeaba ne lăsăm de fumat dacă avem tensiunea mare și suntem sedentari. Toți factorii de risc trebuie corectați pentru o prevenție cât mai bună pe termen lung.

Dacă este să aleg pentru pacienții tineri și sănătoși, aș zice că activitatea fizică regulată ar fi cea mai bună metodă de prevenție. Urmează lăsatul de fumat, pacienții fumători se expun pe termen lung unui risc major pentru a face boli de inimă.

La pacienții care au deja afecțiuni cardiace se asociază tratamentul medicamentos, dar insist că eficiența maximă se obține corectând cât mai mulți factori de risc.

Articol susținut de MedLife