De altfel munţii, câmpiile mănoase şi padurile bogate i-au atras în acest colţ al Transilvaniei atât pe saşi şi pe secui, cît şi pe năvălitori. Însă oamenii şi rodul muncii lor au rămas peste secole aici.
Oraşul s-a dezvoltat în jurul Bisericii Negre, cel mai mare edificiu religios dintre Viena şi Istanbul. Sasii au inceput constructia ei in 1385. Până în anul 1689 cand aceasta a luat foc, biserica s-a numit Sfânta Maria. Culoarea zidurilor arse i-a dat numele de Biserica Neagră. Acum este cea mai vizitată şi mai fotografiată clădire din Braşov, are cea mai mare orgă din sud-estul Europei şi cel mai mare clopot care există în bisericile din România.
La arhivele din Braşov se găseşte cel mai vechi document scris în limba română: „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Hans Benkner, judele Braşovului". La Braşov s-a zidit în 1495 şi prima şcoală românească.
Dacă ieşim din Braşov găsim alte semne ale trecutului. Cetatea ţărănească de la Râşnov a fost construită pe locul unei vechi aşezari dacice si controla prin poziţia sa accesul strategic în Transilvania prin culoarul Rucăr-Bran. Cetatea are douǎ curți: exterioară şi interioarǎ şi o fântână adâncă de 98 de metri, săpată în stâncă timp de 7 ani.
Castelul Bran apare în documente începând cu 1377. A fost în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, apoi cedat scaunului Braşov de către regalitatea maghiară. În 1920 a fost donat Reginei Maria. Castelul a fost asociat de multe ori cu imaginea lui Vlad Ţepeş şi a contelui Dracula.
Cultura şi tehnologia evoluează între zidurile Braşovului. În 1546 este inaugurată prima moară de hârtie din sud-estul Europei, iar în 1853 se deschide prima instituţie bancară din Transilvania. În 6 decembrie 1862, Împăratul Franz Joseph semnează legea pentru construirea liniei ferate care să lege Brașovul de Budapesta, via Sibiu.
Şi dacă am ajuns la Sibiu, tenacitatea şi priceperea saşilor se vede şi aici. Catedrala evanghelică din Piaţa Mare domină centrul oraşului. Turnul are sapte nivele si aproape 74 de metri inaltime. Celebru este si Turnul Sfatului. De-a lungul timpului, a fost folosit ca poartă de acces in cetate, depozit de grâne, ca foișor de foc si apoi închisoare. Nu putem vorbi despre Sibiu daca nu pomenim de Muzeul Bruckhenthal, înființat în anul 1817. La Sibiu s-a infiintat primul spital de pe teritoriul actual al Romaniei, in 1292. Aici se bate prima moneda din Transilvania, se deschid prima farmacie si primul teatru din Romania.
Nici secuii nu s-au lasat mai prejos. Reprezentativa este biserica fortificata de la Ilieni. Asezata pe o terasa inalta a Oltului, dateaza din secolul XV. Tavanul bisericii a fost distrus in 1802 de un puternic cutremur. Nobilii maghiari au avut o pasiune si pentru castele. Conacul de la Arcus este cel mai frumos, o clădire cu şapte încăperi decorate cu stucaturi. În apropierea clădirii principale se găseau o moară, grădină, diferite clădiri agricole, casa pustnicului, casa pentru oaspeţi şi o casă de scăldat.
Nimic nu ar fi fost posibil fără oameni.
Din Braşov au plecat să schimbe lumea profesorul Johannes Honterus, revoluţionarul Andrei Mureşanu şi poetul Ştefan Octavian Iosif. Sibiul are exponentii lui.
Nu am ajuns cunoscuţi în lume doar prin oameni, ci şi prin locuri. Pârtiile de schi din Poiana Braşov, Păltiniş sau Predeal sunt cele mai căutate din România, iar cetăţile medievale sunt cunoscute pe tot globul.
Totul ar fi fost însă altfel fără oamenii care acum aproape un mileniu au venit in acest loc sălbatic al Europei şi, cu sacrificii şi curaj, au lasat ceva urmaşilor. Fără ei, această parte de ţară ar fi de neimaginat.
