Despre agheasma adusă de la biserica în ziua de Bobotează se spune că nu se strică niciodată. Tot în popor se ştie că doar câteva picături de apă sfinţită sunt suficiente pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Dacă agheasma se strică, se crede că asupra casei a fost aruncat un blestem.
O altă superstiţie spune că de Bobotează nu se dă nimic din casă. Pe 6 ianuarie, la sate, oamenii nu împrumută nici măcar jăratec sau foc din sobă. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărită în acel an. Superstiţia este valabilă şi în cazul bărbaţilor.
Bătrânii satelor româneşti mai cred că în noaptea de bobotează fetele nemăritate care mănâncă o turtă sărată înainte de culcare îşi visează ursitul.
Şi starea vremii capătă semnificaţii magice. Astfel, dacă va bate crivăţul, anul va fi rodnic, daca pomii sunt plini de promoroacă, va fi belşug şi sănătate.
