Ultima zi de muncă pentru angajații Institutului Cantacuzino, filiala Iași

S-a ajuns în această situație după ce, în 2010, filiala din Iași și-a oprit producția. Agenția Naţională a Medicamentelor, subordonată Ministerului Sănătăţii, i-a ridicat autorizația, pe motiv că liniile de producţie ar trebui modernizate. Sindicatul a făcut mai multe memorii, pentru a obține finanțare europeană, însă acest lucru nu s-a întâmplat.  

Pentru modernizarea unei singure linii de producție ar fi nevoie de 5 milioane de euro. În urmă cu 3 săptămâni, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a anunțat că o parte din producţia de la Iași ar putea fi transferată, anul viitor, la București.

Foștii salariați cred că vaccinurile și serurile care erau fabricate aici fie vor dispărea total de pe piaţă, fie vor fi importate la un preţ de 20 de ori mai mare. Aşa s-a întâmplat şi la Bucureşti, după oprirea mai multor secţii importante precum cea care  producea vaccinul BCG.  Până la finalul lunii,  bunurile, clădirile şi patrimoniul filialei din Iaşi ale Institutului Cantacuzino vor fi  inventariate, iar apoi pe secţii se va pune lacătul.

Grindină în Sinaia și inundații în județul Iași

Jurnalism vs activism. „Peisajul mass-media s-a schimbat dramatic”

Agricultura din România nu are suficienți tractoriști

George Simion și Mihail Neamțu i-au cerut lui Gigi Becali 500.000 de euro pentru europarlamentare

Un șofer a scăpat controlul mașinii și s-a izbit de un indicator în zona unde tocmai fusese instalat un limitator inteligent de viteză

Gramaj mai mic, preț la fel de mare. Fenomenul scumpirilor mascate a luat amploare

Putin amenință din nou Occidentul la parada de la Moscova

Ciolacu și liderii PSD din Buzău, în campanie la o serbare câmpenească

Frații Tate au încasat 2,6 milioane dolari din videochat și pornografie

 Doctorul Magda Chiosac a lucrat 22 de ani la Institutul Cantacuzino din Iaşi, unde a fost responsabilă de producţia de seruri. Astăzi a venit pentru ultima dată în instituția unde şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. Cu strângere de inimă mărturiseşte că va încerca să-și refacă viața în străinătate, pentru că în România ar ajunge muritoare de foame. Ratele la bănci abia le putea achita cu salariul de la Institut. „Salariile erau sub orice critică ca să spun aşa. Din 2007 nu a mai fost făcută nicio indexare de salarii. Deci un medic cu 31 de ani vechime cum am fost eu, aveam 20 de milioane de lei pe lună,” a explicat medicul.

„Noi tot timpul am fost învăţaţi cu puţin. Deci ei ne-au dat atât de puţin încât nu am fost învăţaţi cu mult ca să regretăm aşa tare. Regretăm că nu avem un loc de muncă,” a adăugat Maria Tăutu, îngrijitoare.

Cu amărăciune că vor rămâne pe drumuri, au păşit în Institut şi ceilalţi angajaţi: ingineri, asistenţi, laboranzi. Toţi dau vina pe guvernanți pentru declinul Institutului Cantacuzino: „nu face decât să arate ţara în care trăim, în care fiecare îşi atinge scopul personal în dauna oamenilor şi a sănătăţii lor, că de fapt Institutul Cantacuzino până acum a salvat vieţi omeneşti,” a povestit Dumitru Cărăuşu, inginer

Oamenii sunt disperați că nu-și vor mai găsi loc de muncă. Mai mult, unii angajaţi au constatat nereguli în cărţile de muncă şi spun că nu li s-au achitat dările la Casa de Pensii. Odată cu desfiinţarea Institutului Cantacuzino vom importa seruri la preţuri şi de 20 de ori mai mari.

„33 de persoane care au rămas la Cantacuzino nu este o problemă atât de mare, deci problemă este că aceste produse nu se vor mai face niciodată. Chiar dacă domnul ministru Nicolăescu a declarat că va încerca de anul viitor să se transfere la Bucureşti, deci resursa umană este la Iaşi,” a spus Rodica Hlihor, lider de sindicat.

Institutul Cantacuzino nu mai produce vaccinuri de trei ani, de când Agenţia Naţională a Medicamentelor a ridicat autorizaţia de funcţionare, pe motiv că linia de producție trebuie modernizată.