„DIN|Interior”. De ce aruncă România bani în Cosmos

Primar din Giurgiu reținut de procurori într-un dosar de corupție. Ce acuzații i se aduc

Răspunsul NATO la cererea României privind întărirea apărării la Marea Neagră după incidentele cu drone

„Fermierul încasează șocul acestei reglementări”. Producătorii de lapte critică plafonarea adaosului comercial la produsele de bază

Nicu Ștefănuță cere Comisiei Europene un mecanism rapid de despăgubire pentru românii care ar fi fost afectați de manipularea ROBOR

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungit până la finalul anului. Ce efecte reclamă comercianții

Pericol pe aleea de sub Tâmpa. Zeci de arbori aparent sănătoși riscă să se prăbușească. Ce face primăria

Orașul din România care vrea să devină destinație city-break. Pe ce mizează autoritățile pentru atragerea turiștilor

Româncele, tot mai pasionate de domeniile tehnice. Șase din 10 angajați sunt femei: „Te obligă să dovedești mai mult”

Fructe și legume românești, forțate să crească. Avertismentul specialiștilor: Aspectul comercial nu garantează calitatea și gustul

Statul român a acordat 90 de milioane de euro, până în 2017, pentru cercetarea Cosmosului. Sunt însă doar o parte din fondurile care curg spre acest domeniu. De ce se investește însă în astfel de programe, într-o țară care nu are încă autostrăzile terminate?

În urmă cu doi ani, România a fost acceptată în Agenția Spațiala Europeană, pe scurt ESA. Este o onoare, spun specialiștii. Dar care aduce cu ea obligația finanțării domeniului cercetării spațiale.

„Sunt 20 de țări membre în Agenția Spațială Europeană. România a fost a doua dintre fostele țări socialiste care a fost admisă, dupa Cehia. Sistemul funcționează foarte simplu: noi avem o cotizație, care este calculată conform venitului național net, așa se face pentru toate țările, și această cotizație se returnează în proporție de 100 la sută către țara respectivă sub formă de contracte cu persoane juridice române”, explică Marius Piso, președintele Agenției Spațiale Române.

Specialiştii spun că românii nu au fost niciodată străini de cercetarea Cosmosului. În perioada Războiului Rece, Uniunea Sovietică le-a permis statelor socialiste, printre care şi României, să facă parte din programul spaţial Intercosmos. Aşa a apărut un grup de cercetători români care a contribuit la realizarea zborului în spaţiu a singurului cosmonaut român.

„Eu însumi am avut experimente pe opt sateliți rusești. Și pe două stații spațiale, tot rusești, desigur, Soyuz-6 și Mir. Pe Soyuz-6 am fost participant la programul științific al lui Dorin Prunariu”, spune Dumitru Hațegan, cercetător, fost director al Institutului de Științe Spațiale.

Primul „portret” al luminii primordiale din Cosmos

În prezent, proiectele românilor se învârt mai degraba în jurul cercetarii spațiului... de la sol. Unele proiecte nu par a fi de neglijat. În urmă cu o lună, cercetătorii implicați în proiectul telescopului european Planck au uimit întreaga lume după ce au făcut public primul „portret” al luminii primordiale din Cosmos.

Dintre români, Lucia Popa analizează astfel de date transmise de Planck, de ani de zile.

„Ceea ce Planck a văzut este lumina pe care a putut s-o detecteze la suprafața primei împrăștieri a fotonilor, cum îi spunem noi: prima lumină din Univers”, detaliază Lucia Popa, cercetător la Institutul de Științe Spațiale.

Ce s-a ales de programul spațial al românilor, al cărui vârf a fost zborul în spațiu al lui Dumitru Prunariu, din 1981, se poate afla duminică, de la 18.30, dintr-un reportaj „Din interior”.