Video Cum au pătruns hoţii în muzeul din Olanda: „Au folosit dinamita. Au mers direct spre vitrinele în care erau coiful și brățările dacice”
Într-un interviu exclusiv pentru Digi24, Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, a detaliat modul în care hoţii au reuşit să pătrundă în muzeul din Olanda pentru a fura piesele valoroase ale patrimoniului naţional. Făptașii au folosit dinamita pentru a sparge un zid exterior din beton armat al clădirii, apoi au mers direct spre vitrinele care conţineau artefacte unice, printre care coiful de la Coţofeneşti şi brăţările de la Sarmizegetusa.
Jaful s-a produs sâmbătă dimineață, la Muzeul Drents din Olanda, faptașii furând mai multe piese din tezaurul dacic al Muzeului Național de Istorie, în cadrul expoziției numite „Dacia. Regatul aurului și argintului”.
Hoții, înarmați cu dinamita, au provocat o explozie pentru a pătrunde în muzeu, direcționându-se imediat spre vitrinele ce conțineau coiful de la Coțofenești și brățările de la Sarmizegetusa.
Potrivit declarațiilor lui Ernest Oberländer Târnoveanu, piesele furate sunt extrem de valoroase și fac parte din tezaurul dacic al României.
„Am discutat pentru a organiza o expoziție la muzeul din Olanda, fiind cel mai vechi și important din țară. Piesele urmau să revină în țara noastră, mâine urma să se închidă expoziția și colegii mei plecau în Olanda pentru a strânge expoziția și a o readuce”, a transmis el.
673 de piese din aur și argint
Potrivit lui Oberländer Târnoveanu, expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, piesele furate fiind de o importanță deosebită.
„Foarte precis, expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, din epoca bronzului, prima și a doua epocă a fierului, aparținând culturilor getice și dacice. Piesele despre care se știe în acest moment că au fost furate sunt foarte importante”, a transmis acesta.
„În primul rând, coiful de la Coțofenești este o piesă importantă care ilustrează comportamentul elitelor politice, militare și religioase ale getilor. Este, în același timp, o mărturie privind practicile religioase din societatea getică și este o piesă de artă”, a adăugat el.
O altă piesă furată, brățările de la Sarmizegetusa, sunt de asemenea un simbol al regalității dacice și al practicilor religioase ale dacilor, fiind oferite zeilor.
În ciuda furtului, toate piesele expuse erau asigurate conform prevederilor legale, iar acest lucru face parte din procedurile normale de organizare a expozițiilor.
„Toate piesele care pleacă din muzeu sunt asigurate, este o prevedere legală și firească în organizarea de expoziții. Inclusiv pentru piesele care pleacă în țară se fac asigurări.”
Cu toate acestea, despre valoarea despăgubirilor nu s-au oferit informații suplimentare, deoarece ancheta este în curs de desfășurare.
Cum au pătruns hoții în muzeu
În ceea ce privește securitatea muzeului olandez, acesta fusese chiar întărit pentru această expoziție.
„Avea o istorie foarte bună (muzeul) din punct de vedere al securității. Este o clădire nouă, dotată cu toate mijloacele de protecție, supraveghere video, audio, senzor de mișcare. Mai mult de atât, sistemul de securitate a fost întărit în vederea expoziției.”
Cu toate acestea, hoții au reușit să pătrundă și să fure piesele în doar câteva minute, folosind dinamita pentru a sparge un zid exterior din beton armat al muzeului.
„Hoții nu au aruncat în aer intrarea, ci au spart folosind dinamita un zid, singurul zid exterior al unei clădiri din beton armat și au mers direct spre vitrinele în care erau expuse piesele. În expoziție au fost multe alte piese valoroase. Ei s-au îndreptat spre vitrinele în care erau coiful și brățările, cu un baros au spart vitrinele, totul durând două minute.”
Întrebat despre importanța participării României la astfel de expoziții, Târnoveanu a transmis că țara noastră trebuie să fie cunoscută și prin bogăția moștenirii culturale.
„Este normal în practica culturală europeană să se organizeze asemenea expoziții. România are un handicap foarte mare, însă, fiindcă noi nu am organizat expoziții mari, spre deosebire de vecinii noștri care sunt foarte activi. În ultimii ani, am demarat o serie de expoziții cu foarte mare succes în Italia, Spania, fiindcă România trebuie să fie cunoscută și prin bogăția și importanța moștenirii culturale. Din punct de vedere arheologic, România este un unicat în Europa și este normal ca publicul să-i cunoască moștenirea”, a adăugat el.
Editor : Ș.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
