EDIȚIE SPECIALĂ. Ziua Independenței, Ziua Victoriei, Ziua Europei. Ce ar trebui să sărbătorească România la 9 Mai?
„9 Mai concurează cu o nouă zi națională, foarte mulți specialiști spun că ar trebui să fie zi națională, așa cum 10 Mai este ziua națională a monarhiei. E o zi foarte potrivită pentru a ne recupera istoria recentă, pentru a învăța despre noi înșine și despre istoria monarhiei”, a spus jurnalistul Liviu Mihaiu.
Istoricul Filip Lucian Iorga îl contrazice, însă.
„Riscând să știrbesc din blazonul zilei de 9 Mai, pentru noi în momentul ăsta nu poate fi decât Ziua Europei. Sigur, eventual să fim alături și de prietenii noștri ruși. Ziua Independenței în niciun caz nu poate fi semnată pe 9 mai, pentru că Ziua Independenței este 10 mai. Așa a fost calculată, așa a fost gândită”, a explicat el.
Istoricul Cosmin Popa a subliniat însă importanța acestei zile pentru independența României.
„Cred că 9 Mai are o adâncă semnificație pentru istoria națională și cred că acel discurs al lui Kogălniceanu din Parlament, în care de facto declara independența, are o importanță mare. Revenind la 9 Mai, Războiul Rece a făcut ca această serie de capitulări ale armatelor germane... însă cred că 9 Mai e o dată specifică rușilor și cred ca 8 mai e o dată mai apropiată de istoria României. Dar cred că metoda cea mai creativă de escamotare a acestor dificultăți istorice pe care unii le comemorează și alții le aniversează e această zi de 9 mai care iată cât de bine armonizează un trecut atât de complex”, spune Cristi Popa.
Ţările occidentale marcau Victoria în Europa pe 8 mai. Motivul: Germania a fost forţată să-şi semneze capitularea de două ori. O dată în faţa Aliaţilor, la Reims, şi a doua oară în faţa generalului sovietic Jukov, la Berlin în 9 mai 1945.
Invitații ediției speciale au discutat și despre felul în care Rusia și Vladimir Putin au marcat Ziua Victoriei. O paradă impresionantă a fost organizată la Moscova, iar președintele rus a sărbătorit această zi în Crimeea, recent anexată de Rusia.
„Cred că nu e doar cultul vechiului URSS, poate că e și o revenire către valorile imperiale. E un amalgam ideologic foarte complicat acolo. E poate aproape de național-comunismul lui Ceaușescu. Putin pozează mai degrabă în patriot decât în om al poporului sau de stânga (...) Românii, venind dintr-o relație traumatizantă cu URSS și Rusia, din cauza asta poate suntem tentați să ne ferim de anumite nuanțe, să nu fim ștampilați ca prieteni ai lui Putin”, spune Filip Lucian Iorga.
„Putin refuză să continue ce a început cu mult aplomb și salutar presedintele Elțîn, și anume să disocieze trecutul stalinist de realizările și jertfele poporului sovietic, rus, cum vreți să îi spuneți. Nu poți băga stalinismul pe gât sub pretextul victoriei împotriva lui Hitler”, a spus și Cosmin Popa.
Pe de altă parte, Filip Lucian Iorga crede că „Rusia nu e așa puternică pe cât pare dacă ne uităm la parada militară. Adică această paradă cocoșească, așa, poate e și un semn de teamă. Rusia are probleme economice, demografice, depinde și de schimburile cu Europa, cu SUA”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
