Fântânile arteziene din Piața Unirii, alimentate cu promisiuni de modernizare
A trecut aproape un an de când artezienele din centrul Capitalei au secat. De atunci, nimeni nu s-a mai îngrijit de construcţia pe care Nicolae Ceauşescu o compara cu vestitul bulevard parizian Champs-Élysées.
Fântânile arteziene de pe Bulevardul Unirii au fost alimentate doar cu promisiuni, iar timpul şi ignoranţa autorităţilor au transformat un simbol al Capitalei într-o ruină. Ţevi ruginite, granit spart, decoruri distruse şi grilaje furate. Acesta este peisajul care-i întâmpină pe vizitatorii zonei zero a Bucureştiului.
„Pentru anul 2013 nu a fost alocat un buget de întreţinere pentru aceste fântâni, întrucât acolo sunt necesare reparaţii capitale”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Lacuri, Parcuri și Agrement din Bucureşti.
Însă, modernizarea, care ar costa 10 milioane de euro, are deja contestatari.
„Acum e o problemă. O intervenţie aşa cum o face primăria adesea se soldează cu denaturarea şi cu mutilarea obiectelor intervenţiei”, afirmă Cristian Mihu, membru al Ordinului Arhitecţilor.
Aleşii municipali au respins de două ori propunerea de reabilitare a fântânilor, pentru că primăria nu dispune de cele 10 milioane de euro necesare. Totuşi, acelaşi consiliu general voia să investească 200 de milioane de euro, într-un proiect de modernizare a întregii zone.
„Prevedea mutarea spre marginile bulevardului a arterelor de circulaţie şi crearea unui spaţiu verde pe centru. În felul ăsta, aceste fântâni ar fi integrate într-un spaţiu verde care ar avea o funcţionalitate pentru locuitori”, mai spune Cristian Mihu.
Construit în 1988, ansambul ocupă 17.000 de metri pătraţi şi se întinde pe mai bine de un kilometru şi jumătate în lungime. În acest moment, fântâna centrală este singura care mai funcţionează.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
