Preţul paşaportului de Germania. Statul german plătea mii de mărci pentru fiecare imigrant din România

Românii, printre cei mai nedoriți imigranți în Marea Britanie. Câți au obținut statut de rezidență

Noi verificări pe aeroportul din Leipzig: sute de polițiști caută o a doua dronă. Varianta exclusă de anchetatori

Turiștii ignoră steagul roșu și intră în mare. Polițiștii și jandarmii au intervenit pe litoral

Șoferul care a lovit cu mașina trei pietoni în centrul Brașovului a fost evaluat de o comisie medicală. Ce le-a spus anchetatorilor

Turiști nemulțumiți că au fost evacuați de pe plaja din Costinești din cauza unei drone

Extrădarea lui Paul al României se amână. Avocații invocă probleme cardiace și au cerut suspendarea procedurii

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii. Cele patru cauze care transformă continentul într-un „punct fierbinte”

De ce au rămas fără apă locuitorii din Galați timp de 24 de ore. „Se mai întâmplă la fel ca în orice oraș mare”

Burduja indică deciziile care au dus la criza din energie: „Închidem tot ce înseamnă combustibil fosil și mergem pe surse intermitente”

Documentarul „Paşaport de Germania” semnat de Răzvan Georgescu dezvăluie culisele vânzării etnicilor germani din Transilvania în timpul regimului Ceauşescu.

„Este nivelul politicii oficiale, care a gestionat acest negoţ între Germania şi România, apoi nivelul politicii secrete în care se organiza această vânzare, Securitatea negocia cu un trimis special al guvernelor din Germania”, spune Răzvan Georgescu, regizorul filmului.

În acest film, oamenii care au fost obiectul incredibilului negoţ primesc o voce.

Bruno Gross a fost răscumpărat alături de părinţii şi de bunicii săi în 1987. Când a plecat din România avea 18 ani şi cel mai greu i-a fost să se despartă de prieteni.

„În gara din Curtici, lângă Arad, când ne-am luat rămas bun de la prietenii cei mai buni, la 18 ani, acesta a fost un moment greu din viaţa mea. Nu se putea discuta cu Securitatea atunci, preţurile erau fixe. 8.000 de mărci germane - preţ normal şi pentru cei care aveau studii era aproape dublu - erau 15.000 de mărci. Când am ajuns în Germania, aveam datorii de 38.000 de mărci”, povesteşte Bruno Gross, secretarul general al Institutului Goethe.

„Banii proveniţi din aceste tranzacţii au mers mare parte la datoria externă, la plata datoriei externe”, afirmă antropologul Vintilă Mihăilescu.

În 1965, în România mai erau 350.000 de germani. După aproape o jumătate de secol, în România au mai rămas doar 30.000 de etnici germani.

Filmul „Paşaport de Germania” va avea premiera în toamnă, la Bucureşti.