Sari la conținut

Ministerul Culturii a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO

Dosarul Roșia Montană, pregătit în ultimele luni de ministrul Corina Șuteu, a fost depus ieri - în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș - la UNESCO pentru includerea în patrimoniul mondial. În ultimii ani s-au făcut demersuri pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, pentru a proteja valoarea culturală unică la nivel mondial a zonei, mai ales în fața exploatării aurului cu cianură.

ROSIA MONTANA N19 agerpres_4691713

Foto: Agerpres

„Depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO) și continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloș, prin adăugarea Roșiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, așadar, un act de dispoziție cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului național”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Valoarea excepțională a Roşiei Montane este recunoscută și afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituții și organizații ale specialiștilor din țară și din străinătate în domeniul cercetării și protejării patrimoniului, printre care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, precizează ministerul de resort.

„Odată identificată valoarea excepțională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenția Patrimoniului Mondial impune obligația declanșării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens”, menționează sursa citată.

Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România.

„Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa (1) și a celor mai periclitate din lume (2). Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural”, se mai arată în comunicat.

În prezent, România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării.

În plus, fostul ministru Corina Șuteu își manifestă speranța că noul ministru al Culturii, Ioan Vulpescu, „va susține și va duce mai departe în cele mai bune condiții acest demers”.

Calendarul includerii în patrimoniul UNESCO

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roșiei Montane aparține exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus.

Astfel, în perioada februarie-august 2017 va avea loc evaluarea tehnică a dosarului, pentru ca în septembrie să fie făcută o vizită de evaluare pe teren.

În iulie 2018, va fi făcută o analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Pe aceeași temă