Sari la conținut

La oraș ca la țară. Şapte din zece români sunt nemulţumiţi de locuinţa lor

Peste 70.000 de imobile au fost verificate în 2017 de Inspectoratul de Stat în Constructii. Și la un sfert dintre ele s-au găsit nereguli. N-au fost respectate autorizațiile, proiectele tehnice și oamenii s-au trezit cu tavanul în cap, cu inundații și infiltrații și în cele mai grave cazuri, cu probleme la structura de rezistență. Uneori cumpărătorii au fost induși în eroare, nu au știut la ce să fie atenți. Alteori, au cumpărat în cunoștință de cauză, pur și simplu pentru că nu au găsit ceva mai bun.

Victor Bucur: Blocul meu era singurul din zonă de aici pe o arie destul de mare. Nici măcar nu se mai vede, dar toate blocurile de aici de pe rândul ăsta nu erau. Și nici măcar celălalt din spatele lor nu era. Era un mare câmp.

Florin Enache, arhitect: România este o țară urbanizată forțat.

Şerban Cucu: ...totuși suntem în anul 2017, avem sateliți în spațiu, dar nu suntem capabili să turnăm niște asfalt pe un loc drept, plan.

Liviu Marcu: Trei ani de zile am stat în apă de juma de metru. Canalizarea aceea nu face față fiind subdimensionată fiind atât. Toată apa de pe Fermei se scurge aici. Acesta este canalul blocului. Apa din stradă se strânge. Tone de apă vin în canalul blocului și refulează la demisol la vecini care... nimeni nu mai are parchet. Toată lumea după ce le-au refulat WC-urile, sifoanele, fiecare de jumătate de metru în casă și-a pus gresie în living. Peste tot numai gresie. Din cauza la refulările din casă. Și-au pus clapete să se închidă. Și-au cimentuit sifoanele din baie. Nicio soluție.

Liviu Marcu s-a mutat în Popeşti-Leordeni în 2015. Locuieşte într-un bloc nou și e nemulţumit de cum arată cartierul

Liviu Marcu: Singura soluție a fost să stăm cu sacii de nisip într-un oraș din secolul 21. 

Teodora Ghenciu, realizator „Plan Detaliu”: De ce aprobați construcții dacă știți că oamenii ăia o să se inunde la prima ploaie?

Florin Preda, administratorul public al oraşului Popeşti-Leordeni:  Noi le autorizăm. Le autorizăm în baza unor documente eliberate de alte entități ale statului român și de avizatorii de utilități publice. În momentul în care avizele sunt favorabile primăria nu are pârghia legală de a respinge autorizația de construire.

Liviu Marcu: Acum suntem pe strada asta care are aproape patru kilometri și nu e o trecere de pietoni. De trei ani de zile sunt mințit și dus cu zăhărelul. Nu este o trecere de pietoni în toată zona Popești Nou. Iar aceasta fiind strada principală și după cum vedeți nu este nici o trecere ce pietoni nici un semn de circulație cu parcarea interzisă. Mașinile sunt parcate pe trotuar. Acuma fiind prânzul toate mașinile sunt plecate în București pentru că muncim bineînțeles. Dacă veniți seara să filmați o să vedeți că toate trotuarele sunt blocate de mașini iar oamenii merg pe stradă printre mașinile mergând chiar și cu copii de mână. Cu cărucioare fiindcă nu au pe unde. În fiecare dimineață plec să duc copilul la școală de mână până la metrou 800 de metri printre mașini.

Teodora Ghenciu, realizator „Plan Detaliu”: Asfaltarea străzilor de cine ține?

Florin Preda, administratorul public al oraşului Popeşti-Leordeni: Tot de primărie. Noi ne ocupăm și de acest lucru. Străzile sunt asfaltate în zonă. Având în vedere că este o zonă în dezvoltare discutăm de faptul că la finalizarea construcțiilor de imobile încep și sparg pentru branșamanente. ...dar consider că străzile se prezintă totuși într-o stare bună. Putem să mergem în zonă să vedeți.

Teodora Ghenciu, realizator „Plan Detaliu”: Păi am fost săptămâna trecută și am rămas împotmolită, deși nu plouase.

Florin Preda, administratorul public al oraşului Popeşti-Leordeni: Pe ce stradă? Toată zona este asfaltată. Dacă sunt drumuri de servitute din păcate da. Acelea sunt proprietate privată și nu putem să le asfaltăm. Tot ce înseamnă drumuri care țin de domeniul public sunt asfaltate la această oră.

Strada Popești Vest aparţine domeniului public şi nu este asfaltată în totalitate. Victor locuieşte pe această stradă şi este nevoit să meargă prin noroi, în fiecare zi.

La Cluj-Napoca un dezvoltator a reușit să păcălească 350 de oameni. Le-a vândut apartamente care nu s-au mai construit. Şi a luat avans pentru aceeaşi locuinţă de la mai multe persoane.

Dana Caraiman, păgubită:  Interesant este că la un moment dat, în vara lui 2015, am văzut că se ajunsese la nivelul să fie scări. Când am cumpărat eu în 2011 nu erau scări interioare. Și am urcat. Și acolo m-am ciocnit de o altă familie care cumpărase același apartament. Am avut eu norocul să îi găsesc acolo pentru că nu era încă închis complet cu uși cu tot.

Dana Caraiman a plătit avans în 2011 pentru o garsonieră. Trebuia să se mute în 2012, însă a primit locuinţa abia în 2016.

Ioana Balaci, avocată: Din punctul meu de vedere vânzările multiple pe un apartament s-au făcut datorită lipsei unei evidențe. Atât contabile cât și din punct de vedere juridic. Dacă antecontractele încheiate inițial la birourile notariale ar fi fost notate în carțile funciare a terenurilor atunci s-ar fi putut evita o posibilă a doua vânzarea sau a treia sau a patra vânzare, cum este situația de față.

Reporter: Constructorul a fost arestat? Cum de încă este în libertate?

Ioana Balaci, avocată: Are mai multe interdicții printre care și interdicția de a încheia acte de vânzare cumpărare cu privire la aceste imobile. Din păcate se pare că nu respectă dispozițiile instanțelor de judecată. Si continuă să vândă, continuă să construiască și continuă să facă tot felul de ilegalități din păcate.

Octavian Brener, şef birou Inspectoratul de Stat în Construcţii: La numărul de inspectori pe care îl avem facem faţă cu greu, dar e posibil sa ajungem la cât mai multe recepţii. Sperăm ca în viitor să avem mai mulţi oameni şi să putem acoperi ... tot.

Florin Enache, arhitect: Cel care plătește se așteaptă că altcineva verifică. Și acest cineva în România deocamdată la un nivel foarte responsabil în domeniul rezidențial nu există. Iar dacă ar fi să discutăm despre casa personală în cele mai multe situații lucrurile se tranșează între Dorel și benficiarul care plătește. Și lucrul acesta se va vedea în timp. E vinovat din punctul meu de vedere cel care plătește, deși sună foarte dur. Pentru că eu sunt primul vinovat de ce fac pentru copilul meu și nu polițistul local sau ISC-ul sau primaria sau guvernul sau etc. Cred că trebuie să începem să ne uităm mai atent în jurul nostru, să începem să înțelegem, Dar asta durează. Dacă piața nu mai acceptă ce se întamplă acum cu siguranță în viitorul mai îndepărtat nivelul de calitate se va schimba.