Ambasadorul irlandez: Vrem și putem să oferim asistență României pentru absorbția fondurilor europene
La aproape un an de la preluarea mandatului la București, oficialul irlandez Oliver Grogan a vorbit la „Pașaport diplomatic” despre investițiile conaționalilor săi în România, despre potențialul investițional de aici și a oferit, în numele Irlandei, disponibilitatea de a ajuta țara sa gazdă să aibă un grad mai ridicat de absorbiție a fondurilor europene.
Trecând în alt registru, Oliver Grogan s-a declarat mândru că a sărbătorit ziua Sfântului Patrick în România, dar a mărturisit că are și o mică „supărare”: în opinia sa, românii vorbesc atât de bine engleza, încât îi este foarte greu să își păstreze cunoștințele de limba română pe care le-a dobândit de când a venit în România.
Cum v-aţi simţit sărbătorind Sfântul Patrick printre români?
Oliver Grogan: A fost absolut minunat, pentru noi, de neuitat. A fost mai mult decât o prezentare a Irlandei României, Bucureştiului. A fost chiar o sărbătoare a Sfântului Patrick alături de români şi asta am făcut. Am avut prima paradă de ziua Sfântului Patrick în Bucureşti şi, din câte ştiu, a fost cea mai mare petrecere de acest gen din Europa continentală. A fost un eveniment uriaş, bucureştenii au venit cu miile. Am umplut practic Calea Victoriei şi a fost minunat. După aceea, am avut un concert de muzică românească şi irlandeză în Centrul Vechi şi acesta a fost magnific.
A fost răspunsul publicului aşa cum v-aţi aşteptat?
Oliver Grogan: A fost chiar mai bine. Au fost foarte entuziaşti, curioşi şi m-am simţit bine să fiu un reprezentant al Irlandei în ziua aceea. A fost minunat.
Plănuiţi un eveniment similar anul următor?
Oliver Grogan: Desigur, trebuie să construim mai mult. A fost un experiment, dar a fost un experiment reuşit.
Să ne întoarcem la lucruri mai serioase, şomajul în Irlanda a fost atât de ridicat anul trecut, încât populaţia îşi îndemna copiii să îşi caute de lucru peste hotare. Cum este situaţia acum?
Oliver Grogan: Şomajul este în continuare ridicat, în special în rândul tinerilor. Mai mult de 25% dintre tineri nu au locuri de muncă şi la nivelul populaţiei în general, între 14,5%. Dar sunt semne bune, sunt câteva semne de revenire. Avem creştere, dar este o creştere modestă şi datele recente ale angajatorilor arată o uşoară creştere. Direcţia este bună, dar mai avem mult până la capăt.
La finalul anului trecut, guvernul irlandez a luat câteva măsuri de austeritate, care includ mărirea impozitelor şi reducerea cheltuielilor. Se simt deja rezultate?
Oliver Grogan: Da, finanţele statului sunt într-o stare mai bună, pieţele au răspuns bine şi Irlanda poate obţine acum bani la dobânzi de piaţă obişnuite, nu la cursuri punitive, cum am avut în anii din urmă. Deci Irlanda este pe drumul cel bun, îşi susţine cheltuielile. Avem un surplus comercial, un surplus la balanţa plăţilor şi sunt semne bune.
Irlanda deţine în momentul de faţă preşedinţia Uniunii Europene. Care sunt experienţele de până acum?
Oliver Grogan: Este o provocare, a fost o agendă serioasă şi dificilă, inclusiv bugetul multianual, dar în mod particular, a fost nevoie de măsuri pentru stabilitate în sectorul financiar, a trebuit să ne revenim după criza bancară din 2008, dar am descoperit că soluţia trebuie să fie una acceptată de comun acord şi facem acest lucru împreună, este greu şi este o provocare, dar facem progrese.
Este o dificultate legată de bugetul Uniunii Europene, a fost respins de Parlamentul European. Cum îşi propune Irlanda să rezolve această situaţie?
Oliver Grogan: Au început deja negocierile cu Parlamentul, votul negativ al PE a fost neaşteptat, aşa că preşedenţia va purta negocieri cu PE pentru a ajunge la un rezultat satisfăcător cu Parlamentul. Va trebui să manifestăm flexibilitate de ambele părţi. În cele din urmă va trebui să avem un buget. Bugetele anuale nu sunt o soluţie, aceste bugete vor aduce un dezavantaj considerabil ţărilor ca România.
O chestiune recentă este cea bancară în Cipru. Cât de serioasă vedeţi această problemă?
Oliver Grogan: Este o problemă serioasă şi urmează să vedem cum va fi rezolvată astăzi şi în zilele următoare în Cipru. Se ştie că sectorul bancar din Cipru reprezintă doar o mică parte din sectorul bancar european, totuşi, pericolul trebuie izolat şi va fi izolat.
În februarie, ministrul român de Externe a vizitat Irlanda şi s-au discutat despre diverse aspecte, inclusiv îmbunătăţirea potenţialului, al potenţialului economic bilateral şi îmbunătăţirea cooperării prin atragerea de fonduri europene. Care sunt rezultatele acestor discuţii până acum?
Oliver Grogan: Vizita a avut loc recent. Există deja investiţii irlandeze în România, valoarea lor nu este foarte ridicată, dar este o bază pe care putem clădi. Investitorii irlandezi şi din alte ţări ştiu că România se va apropia de media veniturilor europene, iar acest lucru în sine oferă posibilităţi enorme pentru investiţii de succes. Cum spuneam, investitorii irlandezi sunt activi, se orientează pe domenii de nişă ca telecomunicaţiile, iar aici pot găsi personal înalt calificat. Discuţiile pe care le avem cu investitorii arată că sunt foarte mulţumiţi. Vorbeaţi şi de absorbţia de fonduri structurale. Da, avem experienţe bune, am folosit cu succes aceste fonduri, am absorbit tot ce aveam disponibil. Avem disponibilitatea şi posibilitatea să oferim sugestii şi asistenţă României pe acest plan, iar Banca Mondială este implicată în mod direct în acest proces. Deci suntem gata şi pregătiţi pentru ajutor.
Compania de transport aerian Air Lingus proiectează anularea zborurilor directe între Bucureşti şi Dublin. Este atât de mic numărul românilor care călătoresc, încât trebuie luată această măsură?
Oliver Grogan: Nu avem date în acest sens. Experienţa mea personală este că cursele de la Bucureşti la Dublin şi înapoi sunt pline, deci este o rută de succes. Fără îndoială, Air Lingus are motivele sale pentru restructurarea priorităţilor sale, dar, din câte văd, aceasta nu este cererea insuficientă de călătorie. Compania română Blu Air încă mai are curse directe la Dublin şi sperăm că vor continua.
Mulţi români cunosc Irlanda pentru vegetaţia abundentă, bere şi distilerii de whisky. Dacă aţi dori să dezvoltaţi turismul românesc în Irlanda, ce le-aţi oferi, ce le-aţi propune?
Oliver Grogan: Cred că trebuie să punem accentul pe peisaj. Peisajul este distinctiv pentru Irlanda. Oamenii vin de obicei la Dublin, dar sfatul meu ar fi să meargă pe coasta de vest. Coasta de vest este cel mai distinctiv loc pentru noi, este un peisaj sălbatic, foarte variat, cu Oceanul Atlantic şi este o experienţă absolut fascinantă o excursie acolo.
Când v-am întâlnit pentru prima dată, anul trecut, ne-aţi impresionat prin cunosţinţele perfecte de limba română. Care au fost rezultatele pe care le-aţi obţinut până acum în România?
Oliver Grogan: De fapt sunt deja vechi prieten. Am călatorit în România, am vizitat Transilvania, Maramureș vara trecută, e de neuitat. Profesional am încercat să fac Irlanda relevantă în România. la nivel cultural, comercial, politic și cu ajutorul prietenilor ca Digi24.
Care sunt planurile dvs, ce proiectaţi să faceţi pe plan bilateral?
Oliver Grogan: Pentru anul viitor avem în vedere mai multe proiecte culturale. Vom participa bineînţeles la festivalul de film european de aici şi separat vom avea un festival de film irlandez . Poate vă amintiţi că în iunie anul trecut am avut primul eveniment „Bloomsday in Bucharest”, în cursul căruia am sărbătorit creaţia scriitorului James Joyce. Credem că a avut un mare succes, îl vom organiza din nou, va avea loc la mijlocul lunii iunie, şi vom avea un eveniment public, se va citi din creaţia lui Joyce, vom avea muzică tradiţională irlandeză. Mai târziu vom decerna din nou premiul pentru teatru, un premiu pentru tineri autori de teatru români. Sperăm că vom încuraja tineri autori de teatru români, le vom da posiblitatea ca piesa lor să fie citită în teatrul nostru naţional, le vom traduce piesa. Este un premiu modest, dar principalul avantaj este încurajarea şi suntem foarte bucuroşi să ne asociem cu acest proiect.
Este teatrul atât de important în Irlanda?
Oliver Grogan: Este, dacă ne întoarcem la începutul secolului 20, avem multe lucruri în comun cu teatrul românesc. Avem tradiţii diferite, teatrul românesc are punctele sale forte, mai ales în scenografie. Aceasta este cu adevărat impresionantă şi este una din sursele mele de bucurie aici la Bucureşti, să merg la teatru şi să admir creativitatea şi calitatea extraordinară a scenografiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
